Cum se prepară coliva și ce semnificație are ea pentru creștinul ortodox?

Foto: Unica.ro
0 294

În România coliva a ajuns să fie un desert foarte apreciat, care poate fi găsit și la unele cofetării sau restaurante cu pretenții. Dar până nu demult ea nu putea fi consumată decât la parastase și în zilele de pomenire a morților, fiind un fel de mâncare special gătit în numele acestora.

Primele ofrande sub formă de colivă au fost gătite și consumate încă din secolul al IV-lea, în vremea Sfântului Teodor Tiron, care a fost contemporan cu împărații Maximian și Maximin. Strânsă legătură a acestui sfânt cu coliva se datorează minunii pe care el a înfăptuit-o la 50 de ani după moartea sa, minune care se pomenește și astăzi în Biserica Ortodoxă Română la slujba din prima sâmbătă din Postul Mare.

Când se face colivă pentru cei adormiți?

Prin tradiția creștin ortodoxă, coliva se împarte participanților la înmormântare și parastase, în numele unei persoane dragi, trecute în neființă. Parastasele sunt o prescurtare a slujbei de înmormântare și se organizează la trei zile de la ziua decesului, la nouă zile, la 40 de zile și apoi, la trei luni, șase luni, nouă luni și la fiecare an până la împlinirea a șapte ani.

În ziua de azi, pentru a respecta tradiția și a se ruga pentru cel adormit, multe famili apelează la servicii funerare complete care includ și prepararea și împărțirea colivei.

Astfel de servicii sunt oferite de agențiile de pompe funebre, ca de exemplu Agenția Funerară Paul, care respectă obiceiurile religioase ortodoxe române, cât și pe cele ale altor credințe cu seriozitatea, discreția și profesionalismul care se cere într-o astfel de situație.

Cum se prepară coliva?

Ingredientele care stau la baza colivei sunt unele foarte simple, pe care mai ales românii le consumă și în viața de zi cu zi.

INGREDIENTE

  •  500 g arpacas
  •  350 g zahar
  •  350 g nuca
  •  6 pliculete zahar vanilat
  •  5 lingurite coaja de lamaie
  •  100 g stafide
  •  1 pachet zahar pudra pentru ornat

Mod de preparare:

Pentru început, se spală arpacaşul şi se pune în apă rece la fiert. Spre deosebire de orice rețetă cu orez, pentru a face rețeta de coliva tradițională ai nevoie de trei ori şi jumătate mai multă apă decât arpacaş.

Se fierbe încet, la foc foarte mic, circa o oră, până ce bobul de arpacaş crapă sau „înfloreşte’.

Între timp, se alege nuca și se separă câţiva mieji mai frumoşi pentru ornat. Se dă prin maşina de tocat sau se macină.

În arpacașul care este la foc mic se adaugă zahărul şi un praf de sare şi se amestecă mereu, ca să nu se lipească de fundul vasului.

Când arpacașul pentru coliva tradițională este fiert, se dă deoparte şi se lasă la răcit, eventual cu un prosop curat umezit pus deasupra, ca să nu prindă coajă foarte groasă. Arpacașul bine fiert se lasă peste noapte.

Dimineaţa începe prepararea propriu zisă a rețetei de colivă. Acum se amestecă arpacașul cu nuca, zahărul vanilat, coaja de lămâie, stafide, și orice alte ingrediente îți mai sunt pe plac.

După ce ai încorporat bine toate ingredientele, coliva tradițională se pune într-o farfurie lată și se ornează. Deasupra se poate presăra cacao, nucă de cocos și se pot așeza bomboane și nucă. (reteta Unica.ro)

Din punct de vedere simbolistic, coliva reprezintă mai întâi de toate credința românului în înviere. Așa cum boabele de grâu sunt “îngropate” în pământ pentru a se întoarce din nou la suprafață, dar sub o altă formă, mai puternică, îmbunătățită, la fel și omul trebuie mai întâi să moară și să se întoarcă în țărâna din care a venit ca să dobândească de la Dumnezeu viața veșnică. Toate aceste lucruri sunt consemnate și în Biblie și pot fi citite în secțiunile Ioan XII, 24 şi I Corinteni XV, 36.

Așa cum am spus și în rândurile de mai sus, în componența colivei mai intră și ingrediente dulci precum mierea sau zahărul, sau așa cum ne-am obișnuit încă din copilărie, biscuiți, bomboane sau puțină ciocolată pentru decor. Toate acestea au și ele o semnificație și simbolizează dulceața vieții veșnice de care ne rugăm să se bucure mai departe cel adormit.

Minunea colvei

La 50 de ani de la moartea ca mucenic a Sfântului Teodor Tiron, în Constantinopol, domnea cel de-al treilea fiu al împăratului Constantin, Iulian, un împărat păgân care dorind să spurce postul creștinilor, a poruncit ca în perioada marelui post să se vândă în toată împărăția doar hrană întinată cu sângele jertfelor idolești. Dar Sfântul Teodor Tiron, vrând să oprească această necurăție, s-a arătat patriarhului locurilor acelea, pe nume Evdoxie, și l-a sfătuit pe acesta să dea tuturor creștinilor colivă ca să-și potolească foamea, învățându-l totodată și cum s-o facă.

Și ascultând de sfatul Sfântului Teodor Tiron, patriarhul Evdoxie a reușit să izbăvească pe toți creștinii cetății de la păcat și să-i ajute pe ei să urmeze și în continuare dreapta cale hrănindu-i cu colivă.

Conform Bisericii, chiar și numele de colivă vine tot de la Sfântul Teodor Tiron care a numit astfel acest fel de mâncare așa pentru că astfel i se spunea grâului fiert în cetatea Evhaita, locul unde moaștele acestuia au fost duse după moarte.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata