De ce Țara Făgărașului este ideală pentru vacanțe, toamna?

De Jurnalul Național Actuale Turism 227 citiri
5 min citire

Inrolare trafic.ro




Pentru o vacanță în zonele de deal și de munte, Țara Făgărașului este una dintre cele mai bune alegeri, în această perioadă a anului.

Din punct de vedere turistic, Țara Făgărașului este în primul rând o destinație a experiențelor noi. Aici pot fi vizitate monumente istorice excepționale, precum Cetatea Făgărașului, Șinca Veche sau Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. Natura și cultura își dau mâna în această nouă destinație de vacanță, unde turismul rural se dezvoltă tot mai mult, redescoperindu-și potențialul.

Astfel, din Țara Făgărașului, până la limita Podișului Hârtibaciului, turiștii pot avea parte de experiente diferite și culturi diferite. Aici găsim biserici fortificate săsești, dar și sate autentice românești. Fiecare comunitate are lucruri unice de arătat, obiective culturale, monumente istorice și toate adunate pot oferi o experiență extraordinară în Țara Făgărașului. În Munții Făgăraș, drumețiile și biking-ul sunt atracțiile momentului, iar în zona de deal se face turism rural și sunt foarte multe posibilități de a petrece timpul liber în natură, în pădurile seculare de stejar și fag. Ca o curiozitate, aici se află și cele mai mari familii de castor din Europa.

Cele mai vizitate obicetive turistice

Principalul punct de artacție al destinației este Cetatea Făgărașului, care primește anual peste 160.000 de vizitatori. Momentul de intrare în centrul atenției pentru Cetatea Făgărașului a fost poziționarea, în 2014, pe locul 2 al celor mai frumoase castele din lume, realizat de către publicația americană „Huffington Post”. Până atunci, cetatea era vizitată de mai puțin de 20.000 de turiști anual. În ultimii ani s-au făcut mai multe lucrări de restaurare și a fost extinsă aria vizitabilă a cetății. Se fac și evenimente și ateliere de creație aici, cu acces gratuit pentru public.

Apoi, celebră este și Mănăstirea Șinca Veche, săpată în piatră, este loc de pelerinaj pentru foarte mulți români care ajung în această zonă. De fapt, nu se poate preciza clar cum s-au format stâncile de la Șinca Veche și nici cât este săpat de călugării care s-au adăpostit aici în mai multe perioade ale istoriei, dar tocmai misterul în care este învăluită o face atractivă nu doar pentru pelerini, ci și pentru turiștii curioși.

Însă, mai puțin cunoscută pentru cei care obișnuiesc să viziteze lăcașe de cult este Mănăstirea Brâncoveanu, de la Sâmbăta de Sus, o mănăstire de călugări construită pe locul unde s-a ridicat, inițial, o biserică de lemn cu dublu hram: Adormirea Maicii Domnului și Izvorul Tămăduirii, la 1657, din inițiativa vornicului Preda Brâncoveanu. Mai târziu, între anii 1696 și 1707, s-a ridicat aici o biserică de piatră, prin grija domnitorului Constantin Brâncoveanu.

Aici, picturile murale interioare datează din anul 1766, fiind realizate de „zugravii” (termen arhaic pentru pictorii populari) Ionașcu și Pană. În anul 1785, mănăstirea a fost dărâmată cu tunul, de generalul habsburg Preiss, într-o perioadă foarte tensionată și sângeroasă a Ardealului, când creștinii ortodocși erau prigoniți. Restaurarea bisericii a fost începută în anul 1926, de Mitropolitul Nicolae Bălan, noua ctitorie fiind sfințită în anul 1946, în timpul regelui Mihai I, al cărui portret îl este pictat în interiorul bisericii, el fiind al doilea ctitor al mănăstirii. În primii ani ai regimului comunist, portretul regelui a fost acoperit cu un strat de var, dar a fost curățat, după 1990, fiind din nou vizibil astăzi.

Aşadar, şi numărul locurilor de cazare a crescut aici, în ultimii ani, iar amatorii de excursii în aer liber și de turism de aventură se pot bucura de programe foarte atractive și de servicii de bună calitate. În ultimii ani au fost inaugurate mai multe pensiuni și structuri de cazare. Un exemplu de succes îl constuie Hanul Brâncovenesc, intrat în circuit în 2021, având ca specific experiența artistocratică a Brâncovenilor.

Sursa – www.antena3.ro