Plecarea tinerilor poate lăsa orașele mici fără suficienți angajați

Orașele mici și medii din România care pierd adulți tineri riscă să rămână cu prea puține persoane disponibile pentru angajare și pentru susținerea afacerilor locale. Mutarea locuitorilor în localitățile învecinate, așa cum s-a întâmplat în jurul Timișoarei, trebuie însă deosebită de plecarea lor din regiune.

Rezultatele definitive ale recensământului din 2021 indică o populație de 19,05 milioane în România. Față de recensământul din 2011, numărul locuitorilor s-a redus cu aproximativ 1,1 milioane. În același interval, media de vârstă a urcat de la 40,8 ani la 41,4 ani.

Brăila a pierdut aproximativ 14% din locuitori într-un deceniu

Între județele cu cele mai accentuate reduceri ale populației în perioada 2011-2021 s-au numărat Caraș-Severin, Teleorman și Hunedoara. Pierderi importante au avut și județele Brăila, Olt și Mehedinți.

La nivelul municipiilor, comparația celor două recensăminte arată amploarea scăderilor:

• Municipiul Brăila a ajuns în 2021 la 154.686 de locuitori, față de 180.302 în 2011. Pierderea depășește 25.600 de persoane și reprezintă aproximativ 14% din populație.
• Galați a înregistrat o reducere de peste 31.000 de locuitori în același deceniu.
• Ploiești a pierdut aproape 29.500 de locuitori între cele două recensăminte.

Plecările pentru studii sau pentru locuri de muncă mai bine plătite pot deveni definitive. Tinerii se stabilesc în București, Cluj, Timișoara sau în străinătate. În localitățile de origine, reducerea numărului de adulți tineri este însoțită de mai puține nașteri.

În jurul Timișoarei, localitățile suburbane au câștigat populație

Timișoara figurează, la rândul ei, cu o scădere puternică a populației municipiului. O parte dintre locuitori s-au stabilit însă în localități din apropiere, astfel încât evoluția orașului trebuie privită împreună cu cea a suburbiilor.

Între recensămintele din 2011 și 2021, creșterile din aceste localități au fost:

• Giroc a ajuns la 22.270 de locuitori, de la 8.388.
• Dumbrăvița a depășit 20.000 de locuitori, față de 7.522.
• Moșnița Nouă a trecut de 16.400 de locuitori, pornind de la 6.203.

Destinația celor care se mută contează pentru înțelegerea declinului demografic: reducerea populației din limitele administrative ale unui municipiu poate avea loc simultan cu dezvoltarea localităților din jur.

Pierderea populației active afectează firmele și serviciile locale

Un exemplu ipotetic ilustrează efectele asupra unui oraș cu 50.000 de locuitori, dintre care 30.000 au vârsta necesară pentru a munci. Dacă ar pleca 5.000-10.000 de persoane, în majoritate tinere, firmele ar recruta mai greu, iar magazinele și restaurantele ar avea mai puțini clienți.

Scăderea nașterilor ar reduce numărul copiilor din grădinițe și școli. Totodată, o pondere mai mare a pensionarilor ar aduce o nevoie sporită de servicii medicale și sociale. Reducerea numărului de angajați și de afaceri ar putea diminua veniturile locale disponibile pentru investiții care să păstreze orașul atractiv.

Municipiul Hunedoara număra peste 60.500 de locuitori în 2011, iar documentele locale semnalau deja declinul demografic. În fostele centre industriale și miniere, închiderea marilor angajatori a înlăturat unul dintre motivele pentru care familiile tinere rămâneau.

Dificultățile pot continua și după apariția unei investiții. Într-un alt exemplu ipotetic, o fabrică ar putea beneficia de teren ieftin și infrastructură disponibilă, dar ar întâmpina probleme dacă ar trebui să recruteze 500 de angajați.

Proiecțiile demografice descriu scenarii, nu rezultate certe

Îmbătrânirea demografică se manifestă în întreaga Europă. Eurostat utilizează proiecții pentru a evalua efectele asupra ocupării forței de muncă, economiei și finanțelor publice.

Aceste proiecții depind de ipotezele privind fertilitatea, mortalitatea și migrația. Ele descriu scenarii posibile, nu evoluții garantate.