Hramul Sfintei Parascheva continuă la Iași până pe 15 octombrie. În 2026 este anunțat și un festival de artă

La Iași, moaștele Sfintei Parascheva și ale Sfântului Cuvios Paisie au fost scoase spre închinare în dimineața de 8 octombrie 2026, în baldachinul din curtea Catedralei Mitropolitane. Momentul a deschis hramul Moldovei, care se desfășoară până la 15 octombrie.

Noutatea culturală anunțată de Arhiepiscopia Iașilor pentru acest an este Sacrum Iași Art Festival. Potrivit Agerpres, festivalul reunește peste 50 de manifestări pe durata unei luni, cu participarea instituțiilor culturale, academice și ecleziastice ale orașului.

Biserica Ortodoxă o prăznuiește în fiecare an pe Sfânta Cuvioasă Parascheva la 14 octombrie. Pelerinajul din această perioadă adună anual sute de mii de credincioși din țară și din afara ei, care vin să se închine la moaștele considerate făcătoare de minuni. În tradiția locului, sfânta este cinstită drept ocrotitoarea Iașiului și a întregii Moldove.

Festivalul reunește artele și dezbaterile despre patrimoniu

Programul anunțat cuprinde:

• Expoziții de arte vizuale și proiecte curatoriale tematice, adică expoziții organizate în jurul unei teme.
• Instalații multimedia și proiecte de artă digitală.
• Concerte de muzică sacră, clasică și contemporană.
• Spectacole de teatru.
• Proiecții de film.
• Ateliere dedicate studenților și tinerilor creatori.
• Conferințe, dezbateri și mese rotunde cu invitați din țară și din străinătate.
• Proiecte despre relația dintre patrimoniu, spiritualitate și inteligență artificială.

La hramurile precedente au fost aduse spre închinare moaștele altor sfinți. În 2025, între 2 și 15 octombrie, alături de cele ale Sfintei Parascheva s-au aflat moaștele Sfântului Ierarh Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, aduse de la biserica mitropolitană din Tesalonic.

În 2024, moaștele Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon au fost aduse de la Mănăstirea „Sfântul Pavel” din Muntele Athos. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române declarase anul 2024: „an omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și an comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți”.

Moaștele au ajuns în Moldova după plata datoriilor patriarhiilor

Legătura cu Iași începe la 13 iunie 1641, când moaștele au sosit în oraș și au fost așezate în biserica Mănăstirii Sfinților Trei Ierarhi, zidită atunci. Ele au fost dăruite domnului Moldovei, Vasile Lupu, de patriarhul Partenie, în semn de recunoștință pentru sprijinul financiar acordat.

Patriarhia de Constantinopol avea datorii către Poarta otomană, reprezentând birul anual impus Bisericii. Vasile Lupu, care a domnit în perioadele 1634-1653 și mai-iulie 1653, a plătit datoriile patriarhilor de Constantinopol și Ierusalim pe mai mulți ani.

Înainte de sosirea în Moldova, moaștele au trecut prin Epivat, Târnovo, Belgrad și Constantinopol. În Epivat au rămas aproape 175 de ani, în biserica Sfinților Apostoli.

În 1223, țarul româno-bulgar Ioan Asan al II-lea, care a domnit între 1218 și 1241, le-a mutat la Târnovo. Acolo au stat încă 160 de ani, în catedrala cu hramul Adormirea Maicii Domnului.

Patriarhul Eftimie al Bulgariei a scris ulterior „Viața Cuvioasei Parascheva” și a înscris-o în sinaxar, cartea care cuprinde viețile sfinților, cu ziua de prăznuire la 14 octombrie. Din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, cultul ei s-a răspândit și la nordul Dunării.

În 1393, moaștele i-au fost dăruite lui Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești între 1386 și 1418. După trei ani, turcii le-au dat cneaghinei Anghelina a Serbiei, care le-a mutat la Belgrad. Au rămas acolo 125 de ani.

După ocuparea Serbiei de către turci, în 1521, moaștele au fost duse în palatul sultanului din Constantinopol. Patriarhia Ecumenică le-a răscumpărat cu 12.000 de ducați de aur. Au fost păstrate apoi timp de 120 de ani în Catedrala patriarhală din Fanar.

La Iași, moaștele au rămas la Mănăstirea Sfinților Trei Ierarhi până la incendiul din 26 decembrie 1888, din care au fost salvate. Ulterior au fost transferate în noua Catedrală Mitropolitană, unde se află și astăzi, într-un sicriu de argint.

Viața religioasă a Paraschevei a început în copilărie

Sfânta Parascheva s-a născut în prima jumătate a secolului al XI-lea, în Epivat, pe țărmul Mării Marmara, pe teritoriul de astăzi al Turciei. Provenea dintr-o familie nobilă și evlavioasă, care le-a oferit celor doi copii o educație religioasă.

Fratele ei mai mare, Eftimie, a intrat în monahism înaintea ei și a ajuns episcop al Matidiei.

Potrivit tradiției despre copilăria sa, la vârsta de 10 ani, în timpul unei slujbe în Biserica „Maica Domnului”, Parascheva a auzit îndemnul religios: „Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie”.

A început să împartă săracilor hainele sale scumpe, în pofida opoziției părinților. Acest gest este legat în tradiție de cinstirea ei ca ocrotitoare a torsului, cusutului, țesutului și tricotatului.

Pentru a urma viața religioasă, a renunțat la avere și a trecut prin Constantinopol și Calcedon înainte de a ajunge la Heracleea Pontului. La aproape 15 ani a intrat într-o mănăstire de fecioare din acest oraș, unde a rămas cinci ani. Relatările despre viața ei amintesc și Biserica „Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”.

Tradiția religioasă descrie vedenii în care Sfânta Fecioară Maria ar fi îndemnat-o să meargă la Ierusalim. Acolo s-a închinat la Mormântul Domnului, apoi a intrat într-o mică mănăstire de călugărițe pustnice de pe Valea Iordanului.

În acest așezământ a petrecut aproape zece ani în nevoință, adică într-o viață de rugăciune, post și renunțare la bunurile lumești. Biografia religioasă amintește rugăciunea neîncetată, privegherea pe timpul nopții și curăția minții și a inimii.

Arhimandritul Ioanichie Bălan descrie viața ei spirituală în „Patericul Românesc”: „Trei au fost marile virtuți care au împodobit sufletul și viața Sfintei Preacuvioasei maicii noastre Parascheva de la Iași: îngereasca feciorie, milostenia, adică lepădarea de cele pământești, și dumnezeiasca rugăciune, maica tuturor faptelor bune. Pe aceste trei virtuți le-a iubit fericita din copilărie și prin acestea, în chip deosebit, s-a dezbrăcat de orice cuget pământesc, a biruit pe diavoli și s-a numărat în ceata Sfinților Părinți purtători de Dumnezeu”.

La 25 de ani, potrivit biografiei religioase care leagă întoarcerea de îndrumarea unui înger, Parascheva a revenit la Epivat. A mai trăit doi ani lângă biserica satului natal. A murit la 27 de ani, pe la jumătatea secolului al XI-lea, și a fost înmormântată aproape de malul mării.

Tradiția religioasă leagă descoperirea moaștelor de un vis

Legenda descoperirii moaștelor spune că un bătrân păcătos a fost înmormântat lângă trupul Paraschevei. Sfânta i s-ar fi arătat apoi unui călugăr în vis, cerându-i: „îndepărteze de lângă mine acel cadavru urât mirositor. Eu sunt lumină și soare și nu pot suporta să am lângă mine întunericul și duhoarea”.

În această relatare, călugărul și localnicii au săpat în locul indicat și au găsit trupul neputrezit, care ar fi răspândit o mireasmă duhovnicească. Moaștele au fost așezate în biserica Sfinților Apostoli din Epivat, spre cinstire și închinare.

Ioanichie Bălan consemnează în aceeași carte mărturii despre minuni și vindecări atribuite rugăciunilor la moaște. Referirea sa la 350 de ani de ocrotire a Moldovei și a țării aparține relatării religioase, nu unui bilanț al pelerinajului din 2026.

Una dintre întâmplările descrise este datată 14 octombrie 1952. Două credincioase în vârstă din Focșani au venit la hram cu o pernă, în semn de mulțumire pentru ajutorul pe care spuneau că îl primiseră de la sfântă.

Preotul de gardă era Cleopa Ilie, astăzi Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria. Femeile i-au cerut să le permită să se închine fără să mai aștepte la rând, invocând boala, și să așeze perna sub capul sfintei. Părintele Cleopa le-a binecuvântat și le-a îngăduit să se apropie.

Potrivit mărturiei religioase consemnate de Ioanichie Bălan, preoții și credincioșii prezenți ar fi văzut capul sfintei ridicându-se, apoi revenind pe căpătâi după așezarea pernei.

Trei sfinte poartă numele Parascheva în tradiția ortodoxă

Tradiția ortodoxă răsăriteană distinge trei sfinte cu acest nume:

• Parascheva născută la Roma, în secolul al II-lea, prăznuită la 8 august și considerată ocrotitoare a animalelor și a recoltelor.
• Parascheva născută în Iconia, care a murit în timpul domniei împăratului Dioclețian, în secolul al III-lea. Este prăznuită la 27 octombrie și venerată mai ales în Dalmația.
• Sfânta Parascheva ale cărei moaște se află la Iași, cinstită în Moldova.

Aceasta din urmă mai este cunoscută drept Sfânta Parascheva de la Târnovo, Sfânta Parascheva a sârbilor, Sfânta Parascheva de la Belgrad, Sfânta Parascheva cea Nouă, Sfânta Parascheva cea Tânără și Sfânta Parascheva a Balcanilor.