Cum au ajuns moaștele Sfintei Parascheva la Iași în 1641 și ce rol a avut plata făcută de Vasile Lupu

Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au ajuns în Moldova după ce domnitorul Vasile Lupu a achitat datoriile Patriarhiei Ecumenice. Aducerea lor a presupus o călătorie cu o corabie pe Marea Neagră, însoțită de trei mitropoliți greci. Înaintea acestei ultime etape, locurile de venerare fuseseră, succesiv, Epivata, Târnovo, Belgrad și Constantinopol.

Viața Sfintei Parascheva a început în Epivata

Despre originea și viața monahală a sfintei, Catedrala Mitropolitană din Iaşi consemnează pe site-ul instituției: „Sfânta Parascheva s-a născut în localitatea Epivata de pe țărmul Mării Marmara, în prima jumătate a veacului al XI-lea. Deși viața ei pământească a fost de numai 27 de ani, nevoințele sale ascetice și dorul de desăvârșire au făcut-o bineplăcută înaintea lui Dumnezeu. A intrat în cinul monahal la o mănăstire din Constantinopol, înfrumusețându-și sufletul prin virtuțile rugăciunii, postului și milosteniei. Timp de cinci ani s-a nevoit la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea Pontului, apoi a plecat în Țara Sfântă să se roage în locurile unde au călcat pașii Mântuitorului Hristos. Cu poruncă de Sus, s-a reîntors în patria natală, unde a fost chemată la viața cea veșnică”.

După descoperire, moaștele au fost depuse spre venerare în Biserica „Sfinții Apostoli” din Epivata. Descriind cinstirea lor în această primă etapă, instituția notează pe site: „iar credincioșii mergeau acolo ca la un izvor de vindecări și de ajutor duhovnicesc”.

Relatările despre vindecări și ajutor duhovnicesc aparțin tradiției religioase și mărturiilor credincioșilor. Biserica le consemnează în volume și pe site-urile Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Unele persoane povestesc că s-ar fi însănătoșit după rugăciune, altele vorbesc despre ajutorul pe care consideră că l-au primit pentru a avea copii.

Racla a trecut prin trei orașe înainte de plecarea spre Moldova

După perioada în care au fost venerate la Epivata, mutările moaștelor au urmat această succesiune:

• În 1238, țarul vlaho-bulgar Ioan Asan al II-lea, care a domnit între 1218 și 1241, le-a adus la Târnovo.
• După 120 de ani de la aducerea la Târnovo, moaștele au ajuns la Belgrad.
• În 1520, au fost mutate la Constantinopol, de unde aveau să plece ulterior spre Moldova.

Transferul către Iași a fost legat de sprijinul financiar acordat Patriarhiei Ecumenice de domnitorul Moldovei. În vremea patriarhului Partenie I al Constantinopolului, al cărui mandat a fost între 1639 și 1644, Vasile Lupu a plătit toate datoriile instituției. Membrii Sinodului din Constantinopol au hotărât să îi ofere moaștele drept recunoștință.

Plata datoriilor a însemnat aproximativ 2,5 milioane de aspri

Potrivit publicației Doxologia, Vasile Lupu a plătit aproximativ 2,5 milioane de aspri, echivalentul a 3 tone de argint.

Asprul era o monedă de argint, numită akçe în turcă și aspron în greacă. A fost emis pentru prima dată în 1326, în vremea sultanului Orhan I. Între anii 1500 și 1800, moneda otomană a dominat piața monetară din Țara Românească și din Moldova.

Transportul raclei s-a făcut pe mare până la Galați, în județul Galați, apoi către Iași, în județul Iași. Sosirea în capitala Moldovei este datată la 13 iunie 1641.

Incendiul din 1888 a precedat mutarea în Catedrală

Primul loc de păstrare din Iași și împrejurările transferului ulterior sunt descrise de Catedrala Mitropolitană pe site-ul său: „Voievodul Vasile Lupu al Moldovei (1634-1653), binefăcător și ajutător al Patriarhiei Ecumenice, a primit drept binecuvântare racla cu moaștele Sfintei Parascheva, care a fost adusă la Iași în anul 1641 și așezată cu mare cinste în noua sa ctitorie, Biserica «Sfinții Trei Ierarhi». După un incendiu de la sfârșitul anului 1888, când sfintele moaște au rămas neatinse de foc, s-a făcut mutarea lor în noua Catedrală mitropolitană, sfințită cu puțin timp mai înainte”.

În relatarea bisericească despre incendiu, racla a fost distrusă, în timp ce moaștele ar fi rămas neatinse. Episodul este inclus între minunile atribuite Sfintei Parascheva. Catedrala are și o secțiune dedicată mărturiilor credincioșilor, intitulată „Minuni ale Sfintei Cuvioase Parascheva”.

Lăcașul în care sunt păstrate moaștele se află pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, la numărul 16. Sfânta Parascheva este cinstită drept ocrotitoarea Moldovei, iar ziua sa de prăznuire este 14 octombrie.

Pelerinajul din 2026 are program până pe 15 octombrie

Pelerinajul din 2026 se desfășoară între 8 și 15 octombrie. Organizatorii estimau peste 300.000 de participanți, față de aproximativ 300.000 de pelerini care vin anual în cele 7-8 zile ale manifestărilor. În apropierea sărbătorii, rândul poate ajunge la câțiva kilometri, iar așteptarea poate depăși o jumătate de zi.

Joi, 8 octombrie, programul începe la ora 06:00 cu Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva. La 06:30 urmează procesiunea cu moaștele Sfintei Parascheva și ale Sfântului Cuvios Paisie de la Sihăstria, iar la 07:00 este prevăzută așezarea lor în baldachin. Spațiul de închinare este pe platoul din fața Căminului preoțesc „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”.

Moaștele Sfântului Paisie au fost aduse de la Mănăstirea Sihăstria. Duhovnicul s-a născut la 20 iunie 1897, în satul Stroiești, județul Botoșani, și a primit la botez numele Petru. A intrat în obștea Schitului Cozancea în 1921, iar în anul următor a devenit monah, cu numele Paisie.

Din 1948 a viețuit la Mănăstirea Sihăstria, unde a fost căutat pentru sfat și spovedanie. Între 1972 și 1985 a stat la Schitul Sihla, apoi a revenit la Sihăstria. A murit la 18 octombrie 1990, la 93 de ani.

În 2024, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a dat aprobarea pentru canonizarea sa. Canonizarea Sfinților Paisie și Cleopa de la Sihăstria a fost proclamată solemn la 7 august 2025. Ziua lor de prăznuire este 2 decembrie.

Pentru sărbătoarea din 2026, Sfânta Liturghie este programată miercuri, 14 octombrie, între orele 09:00 și 12:30, pe podiumul amplasat în dreptul altarului Catedralei, la limita cu pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt. Slujba va putea fi urmărită și pe ecrane amplasate în mai multe zone.

Arhiepiscopia Iașilor a pus la dispoziție două linii telefonice de informare pentru perioada pelerinajului, 8-15 octombrie: 0757.57.91.00 și 0757.033.466. Situația capătului rândului este afișată în timp real pe portalurile bisericești. Manifestările includ și Sacrum Iași Art Festival, cu peste 50 de evenimente, între care expoziții, concerte, spectacole, proiecții, conferințe și dezbateri.

Mutarea moaștelor din baldachin în interiorul Catedralei este estimată pentru începutul zilei de joi, 15 octombrie, cu condiția ca fluxul pelerinilor să poată fi gestionat înăuntru.