Magistrații așteaptă soluția pentru restanțe de 4,8 miliarde lei. Recursul are termen joi, după șase amânări

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) este așteptată să se pronunțe joi, 8 octombrie 2026, după șase amânări, asupra recursului formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor împotriva hotărârii care le obligă să asigure integral banii pentru restanțele salariale ale magistraților scadente în acest an.

Suma care ar trebui achitată este de 4,8 miliarde lei, potrivit premierului interimar Ilie Bolojan, relatează News.ro. Obligația de finanțare a fost stabilită de Curtea de Apel București la 5 mai 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, adică prin modificarea bugetului aprobat.

Hotărârea contestată stabilește un termen de executare și sancțiuni zilnice

Curtea de Apel București a admis cererea ÎCCJ la primul termen, în aceeași zi în care a fost demis Guvernul condus de Ilie Bolojan. Executivul și Ministerul Finanțelor au atacat această hotărâre cu recurs.

Pe lângă alocarea fondurilor, instanța a stabilit următoarele obligații și sancțiuni:

• Un termen de executare de 10 zile de la data la care hotărârea rămâne definitivă.
• O penalitate de 1% pentru fiecare zi de întârziere.
• O amendă aplicată Guvernului și Ministerului Finanțelor de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, până la îndeplinirea obligațiilor. Amenda devine venit la bugetul de stat.

Dosarul fusese înregistrat la 30 martie 2026, în contencios administrativ și fiscal. Prin această acțiune, ÎCCJ a solicitat finanțarea plății integrale a drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite.

Curtea de Apel a admis și cererea accesorie formulată de Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial. Excepțiile invocate de instituțiile chemate în judecată au fost respinse ca neîntemeiate.

Tot atunci, instanța a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale a României (CCR). Cererea Ministerului Finanțelor de recuzare a judecătoarei Bușu Ramona, prin care solicita înlăturarea acesteia de la judecarea cauzei, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Litigiul a urmat reducerii banilor prevăzuți pentru restanțe

Demersul ÎCCJ a venit după anunțul făcut de Bolojan la 19 martie. Acesta declarase că fusese găsită o formulă prin care coaliția să susțină propunerea PSD privind pachetul social.

„Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți”, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan la 19 martie, explicând decizia bugetară.

La 2 iulie, Bolojan a anunțat sesizarea CCR pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ. El a susținut că puterea judecătorească nu are legitimitatea și competența tehnică necesare pentru a stabili distribuirea banilor din bugetul general consolidat.

„De ce am decis să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente. Iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional”, a explicat Bolojan la finalul ședinței de Guvern din 2 iulie.

Magistrații instanței supreme au considerat fără precedent faptul că una dintre părțile unui proces califică drept neconstituțională conduita instanței și o acuză că își depășește competențele înainte de soluționarea litigiului.

CCR a respins sesizarea privind conflictul constituțional

Miercuri, 7 octombrie, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă cererea lui Ilie Bolojan. În motivarea soluției, CCR a invocat jurisprudența sa constantă și a precizat că „atribuția prevăzută de art.146 lit.e) din Constituție nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești și nu poate transforma Curtea Constituțională într-o instanță de control judiciar”.

Judecătorii constituționali au arătat că obiecțiile Guvernului priveau exclusiv activitatea instanței: soluționarea cererii de recuzare, ritmul judecății, calificarea cauzei ca urgentă, termenul de executare, penalitățile și interpretarea normelor aplicabile.

Potrivit CCR, aceste obiecții vizează legalitatea și temeinicia hotărârii și pot fi examinate numai prin căile de atac prevăzute de lege. Curtea a apreciat că sesizarea urmărea schimbarea unei soluții judecătorești prin procedura conflictului constituțional prevăzută de articolul 146 litera e) din Constituție, ceea ce depășește competența sa.

CCR a amintit în acest sens Decizia nr. 988 din 1 octombrie 2008, prin care stabilise că nu are competența de a cenzura sau modifica hotărârile judecătorești.

După această soluție, reprezentanții ÎCCJ au afirmat că sesizarea pusese în discuție dreptul magistraților de acces la instanță. Ei au susținut că pierderea unui litigiu nu îl transformă într-un conflict constituțional și că hotărârile judecătorești trebuie respectate, fără a fi contestate prin acest mecanism.