De la Stalin la Donald Trump istoria rescrisă pe cele 5340 de străzi din București
Cele 5340 de străzi din București, care însumează 1820 de kilometri, nu sunt doar simple căi de acces. Ele formează o arhivă vie a istoriei, unde fiecare plăcuță spune o poveste despre putere, ideologie și vremuri apuse. Nomenclatorul stradal al Capitalei s-a schimbat odată cu fiecare regim politic, transformând orașul într-o hartă a memoriei colective, adesea contradictorie.
De la Jianu la Hitler, Stalin și Charles de Gaulle
Cel mai bun exemplu al acestui fenomen este Piața Charles de Gaulle. Puțini bucureșteni știu că acest nod aglomerat a purtat, de-a lungul a doar 50 de ani, nume care reflectă trei ideologii complet diferite. Inițial, locul se numea Piața Jianu, în onoarea lui Iancu Jianu, haiduc oltean și om de încredere al lui Tudor Vladimirescu.
În perioada interbelică, a fost redenumită Piața M. Eminescu.
RecomandăriIstoria se repetă pentru Donald Trump. Lista completă a tentativelor de asasinat la adresa saDupă alinierea României cu Germania Nazistă, piața a primit numele Adolf Hitler. Lovitura de stat de la 23 august 1944 a adus înapoi, pentru scurt timp, denumirea Jianu. Însă, odată cu instaurarea regimului comunist, piața a fost rebotezată din nou, de data aceasta în onoarea dictatorului sovietic: Generalissim I. V. Stalin. O statuie impunătoare a acestuia a fost instalată la intrarea în Parcul Herăstrău.
După moartea lui Stalin, numele a fost schimbat în Piața Aviatorilor, denumire păstrată până la căderea comunismului. Abia după 1989 a primit numele actual, iar pe 26 septembrie 2006, în locul statuii lui Stalin a fost dezvelit un monument de 4,60 metri dedicat generalului francez Charles de Gaulle, realizat de sculptorul Mircea Corneliu Spătaru.
Marile bulevarde și amprenta comunistă
Schimbările nu s-au oprit la piețe. Bulevardul Regina Elisabeta a fost prescurtat în perioada comunistă la doar „Elisabeta”, pentru a șterge orice referință monarhică. În schimb, Bulevardul Știrbei Vodă și-a păstrat numele neschimbat. Calea Victoriei, atestată documentar încă din 1692 sub numele de Podul Mogoșoaiei, a fost redenumită în 1878, după ce armata română a mărșăluit victorios pe această arteră la finalul Războiului de Independență.
RecomandăriTensiuni majore pe piața petrolului. Anunțul neașteptat al lui Donald TrumpȘi Calea Moșilor, una dintre cele mai vechi străzi, are o poveste aparte. Inițial se numea Podul Târgului din Afară și a fost prima arteră pietruită din București, în 1825. Numele actual provine de la un mare târg anual care se ținea la Obor de Moșii de Vară. Regimul Ceaușescu a remodelat complet porțiunea dintre Obor și Bulevardul Carol I, lărgind artera și construind blocuri de 8 și 10 etaje care au schimbat definitiv aspectul zonei.
De la Lipscani la Lucifer și Făt Frumos
Dar Bucureștiul nu este definit doar de istoria politică. Inima sa comercială, Strada Lipscani, poartă numele negustorilor veniți din Leipzig. În aceeași zonă, denumiri precum Blănari, Șelari, Gabroveni sau Băcani amintesc de breslele care activau aici.
Capitala abundă și în denumiri poetice sau de-a dreptul bizare, care par să reflecte o altă latură a orașului. În Sectorul 1 găsim străzi ca Frumoasa, Grațioasa, Modestiei sau Perfecționării. Sectorul 3 are străzi precum Năzuinței, Idealului, Fetițelor sau Cultul Patriei. Însă Sectorul 5 pare să dețină recordul la denumiri neașteptate. Aici, strada Făt Frumos se intersectează cu Lucifer și Ileana Cosânzeana, iar în apropiere se găsesc străzile Cupidon, Piticului, Rinocerului, Silfidelor sau Odihnei.
RecomandăriCe se întâmplă la Casa Albă. Confuzia lui Donald Trump care vizează un aliat strategic al SUANici celelalte sectoare nu se lasă mai prejos, cu străzi precum Zâmbetului, Entuziasmului sau Protonilor în Sectorul 6, și Zânelor, Idilei sau Gospodinelor în Sectorul 4. Pe lângă acestea, există și denumiri legate de vechi meserii, precum Turnătorului sau Scaune.
Dovadă că istoria se scrie în continuare, primarul Sectorului 4 a anunțat recent că un parc din sector va purta numele lui Donald Trump.
