Depresia postnatală afectează 15% dintre mame. 8 din 10 femei nu știu dacă au psiholog în spital

Aproximativ 10-15% dintre proaspetele mame din România se confruntă cu depresia postnatală, o afecțiune clinică serioasă, nu o simplă tristețe. Un studiu recent arată o legătură directă cu nașterile premature și scoate la iveală o realitate șocantă: majoritatea mamelor nu au acces sau nici măcar nu știu dacă există servicii de suport psihologic în maternități.

Cifrele unei realități dure

O cercetare calitativă realizată în rândul mamelor internate la Maternitatea Polizu arată o imagine îngrijorătoare. Peste jumătate dintre respondente, mai exact 56%, au născut prematur. Iar acest lucru vine cu un preț emoțional imens. 74% dintre mamele de prematuri au fost internate pentru două săptămâni sau chiar mai mult, perioadă în care separarea de copil devine o normă dureroasă. La momentul interviului, doar 37% dintre copii se aflau în salon cu mama.

Restul erau în alt salon (34%) sau, mai grav, la terapie intensivă (29%).

RecomandăriCe este depresia postnatală care afectează foarte multe dintre proaspetele mămici

Și spitalizarea se prelungește. În cazul copiilor născuţi prematur, 76% dintre aceştia sunt internaţi de peste 20 de zile. Ba chiar pentru 29% dintre ei, durata internării depășește 140 de zile. Cum să nu te simți copleșită în aceste condiții? Nu e de mirare că mamele de prematuri raportează niveluri mare mai mari de îngrijorare, stres și depresie.

O suferință tăcută, cu efecte pe termen lung

Dincolo de cifre, impactul emoțional este devastator. Mamele de copii prematuri afirmă că au simţit nevoia să vorbească cu psihologul spitalului într-o proporție mult mai mare (64%) față de mamele copiilor născuți la termen (42%). Numai că ajutorul, de cele mai multe ori, nu vine.

„Depresia postpartum nu este doar o perioadă dificilă de „tristeţe după naştere”; dacă rămâne netratată, ea poate lăsa urme profunde atât asupra mamei, cât şi asupra copilului şi a întregii familii. Este o afecţiune medicală serioasă, nu o dovadă de slăbiciune, iar înţelegerea efectelor sale pe termen lung este primul pas spre vindecare”, subliniază Mihaela Dinu, psiholog Salvaţi Copiii România.

RecomandăriCe este sindromul ovarelor polichistice şi câte femei afectează?

Efectele asupra copilului nu trebuie deloc neglijate. O mamă deprimată poate avea dificultăți în a crea o legătură de atașament sigură cu bebelușul, ceea ce poate duce la întârzieri în dezvoltarea limbajului sau a abilităților cognitive și, mai târziu, la probleme emoționale precum anxietatea sau ADHD.

Sprijinul psihologic, un lux sau o necesitate?

Și totuși, cât de accesibil este acest ajutor? E drept că cifrele sunt aproape inexistente. Doar 5% dintre mamele intervievate afirmă că pot beneficia de consiliere individuală în spital. Despre grupuri de suport pentru părinţi sau terapie de cuplu nici nu poate fi vorba, procentul fiind de aproximativ 1%. Stai puțin, cum vine asta?

Cel mai grav este că 8 din 10 respondente nici măcar nu ştiu dacă aceste servicii sunt disponibile în spitalul unde sunt internate.

RecomandăriDecalajul digital afectează mai puternic femeile din țările sărace

„A devenit tot mai clar că sănătatea emoţională a mamei influenţează profund nu doar starea ei de bine, ci şi evoluţia copilului şi dinamica întregii familii. totusi, în practică, sprijinul acordat mamelor rămâne adesea insuficient, mai ales în momentele de vulnerabilitate intensă care urmează unei naşteri premature. În acest context, sprijinul emoţional nu este un lux, ci o necesitate”, a declarat Toader Daniela Oana, manager al Institutului Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului “Alessandrescu- Rusescu” (INSMC).

Propunerile specialiștilor: Psiholog obligatoriu în maternități

În urma unei mese rotunde organizate de Salvați Copiii și INSMC, specialiștii au ajuns la un consens. Este nevoie urgentă de includerea obligatorie a serviciilor de suport psihologic în toate maternitățile. „Având în vedere prevalenţa crescută a tulburărilor de sănătate mintală în perioada postpartum şi impactul acestora asupra sănătăţii materne şi dezvoltării copilului, se impune includerea serviciilor de evaluare şi consiliere psihologică în pachetul de servicii oferite în maternităţi. În prezent, cadrul normativ nu prevede obligativitatea includerii psihologului în schema minimă de personal a maternităţilor, deşi dreptul pacienţilor de a beneficia de suport psihologic este recunoscut. În practică, accesul la aceste servicii depinde adesea de organizarea internă şi de resursele disponibile la nivelul fiecărei unităţi sanitare”, arată organizația.

Specialiștii recomandă alocarea de resurse pentru minimum doi psihologi per unitate sanitară. Mai mult, se cere dezvoltarea unui cadru integrat de consiliere pentru părinții de prematuri. „Pentru a răspunde nevoilor specifice ale familiilor aflate în situaţii de risc (prematuritate), este necesară dezvoltarea şi implementarea unor servicii structurate de suport psihologic, integrate în traseul de îngrijire. Aceste servicii trebuie să includă intervenţii timpurii, suport în perioada spitalizării şi continuitate după externare, în concordanţă cu principiile îngrijirii centrate pe familie şi cu recomandările internaţionale în domeniu”, apreciază Salvaţi Copiii România.

Cum recunoști depresia postnatală

E important să nu confundăm depresia postnatală cu așa-numitul „Baby Blues”, o stare de tristețe pasageră care afectează până la 80% dintre mame, dar care dispare de la sine în maximum două săptămâni. Depresia e mult mai intensă și persistentă, având simptome clare: lipsa bucuriei (anhedonia), sentimentul de deconectare față de bebeluș, tulburări severe de somn sau gânduri intruzive legate de siguranța copilului.

„Depresia postnatală nu este o fază care «trece de la sine». Netratată, aceasta poate avea repercusiuni pe termen lung atât asupra mamei, cât şi asupra dezvoltării emoţionale a copilului. Monitorizarea nu se termină la controlul de 6 săptămâni şi nu trebuie să se limiteze la perioada de lăuzie. Depresia postnatală poate debuta oricând în primul an după naştere. O urmărire eficientă presupune o reţea de sprijin formată din partener, medic de familie şi psiholog”, avertizează organizaţia.

Iar tabloul general al României nu ajută deloc. Mortalitatea infantilă rămâne printre cele mai ridicate din UE (6,6‰, dublu față de media europeană), iar în 2024 s-au înregistrat 601 naşteri la fete sub 15 ani. Peste toate acestea se adaugă faptul că 1.050 de localităţi nu au suficienți medici de familie, iar 176 nu au niciun punct de lucru medical, lăsând mii de mame și copii fără acces la îngrijirea de bază.