Procurorii români au solicitat Parlamentului European să ridice imunitatea Dianei Șoșoacă pentru a o investiga în dosare legate de negarea Holocaustului și promovarea ideologiilor extremiste. Europarlamentarul susține că acțiunea are motivații politice.
Cererea de ridicare a imunității unui europarlamentar român a atras atenția publicului. Diana Șoșoacă, liderul partidului SOS România, a respins acuzațiile și a declarat că această acțiune urmărește să o reducă la tăcere. Situația a generat dezbateri intense atât în mediul politic, cât și în rândul opiniei publice.
Contextul acuzațiilor aduse Dianei Șoșoacă
Procurorii de la Parchetul General au solicitat în luna septembrie ridicarea imunității europarlamentare a Dianei Șoșoacă. Acuzațiile formulate împotriva sa se referă la negarea Holocaustului, promovarea ideologiilor legionare și fasciste, dar și la privarea ilegală de libertate.
- Patru capete de acuzare privind privarea ilegală de libertate
- Promovarea doctrinei legionare și a antisemitismului
- Insulte aduse unor oficiali ai statului
Șoșoacă a fost citată să se prezinte la audieri, însă nu a dat curs invitației procurorilor. Aceștia au precizat că absența ei a dus la amânarea anchetei. Din perspectiva europarlamentarului, nu ar fi primit o convocare oficială.
Solicitarea procurorilor a fost făcută publică pe 23 septembrie, iar pentru ca ancheta să poată continua, este necesar ca Parlamentul European să voteze ridicarea imunității sale.
Poziția Dianei Șoșoacă și reacțiile politice
Într-un comunicat citat de agenția Agerpres, Diana Șoșoacă a susținut că cererea procurorilor este un atac la adresa alegătorilor care au trimis-o la Bruxelles. Ea a declarat: „Parchetul General solicită ridicarea imunității mele parlamentare. De ce? Din frică. Pentru că am spus adevărul, pentru că am apărat poporul român și pentru că am denunțat dictatura globalistă. Știu că adevărul este incomod. Nu sunt vinovată de nicio dintre acuzațiile false aruncate în spațiul public.”
Șoșoacă a mai afirmat că procedura inițiată de procurori îi vizează și pe cei care au votat-o: „Imunitatea parlamentară nu este un privilegiu. Ridicarea ei înseamnă înăbușirea voinței a sute de mii de români.”
Reacțiile susținătorilor și ale partidului
Partidul SOS România a organizat o conferință de presă pentru a-și exprima sprijinul. Un membru al conducerii partidului a declarat că ridicarea imunității ar crea un precedent periculos pentru politicienii care critică sistemul. Susținătorii consideră că acțiunea procurorilor este o încercare de a limita dreptul la exprimare și de a descuraja opoziția politică.
Dezbaterea publică a atras atenția și altor formațiuni politice, care au cerut clarificări privind procedura și motivele din spatele acestei solicitări.
Semnificația și implicațiile cazului
Ridicarea imunității parlamentare este un demers rar întâlnit în România. În trecut, astfel de cereri au vizat în principal acuzații de corupție sau fraudă, însă cazul Dianei Șoșoacă aduce în discuție teme sensibile precum negarea Holocaustului și promovarea ideologiilor extremiste.
- Este pentru prima dată când un europarlamentar român este acuzat de negarea Holocaustului
- Cererea implică mai multe dosare penale simultan
- Procesul de vot în Parlamentul European poate dura mai multe săptămâni
Profesorul de drept constituțional Ionuț Codreanu a explicat că Parlamentul European trebuie să stabilească dacă acuzațiile au legătură cu activitatea politică a europarlamentarului. Dacă nu există o astfel de legătură, imunitatea poate fi ridicată pentru a permite ancheta.
Acest caz ridică întrebări despre limitele libertății de exprimare și despre responsabilitatea aleșilor în fața legii. Mulți observatori așteaptă cu interes decizia Parlamentului European, care ar putea avea consecințe importante pentru scena politică românească.
Cum va evolua situația
Parlamentul European urmează să voteze în perioada următoare asupra solicitării procurorilor. Dacă imunitatea va fi ridicată, ancheta împotriva Dianei Șoșoacă va putea continua, iar ea ar putea fi pusă sub urmărire penală.
În cazul în care cererea va fi respinsă, sistemul judiciar românesc va primi un semnal clar privind limitele intervenției sale în activitatea parlamentarilor europeni. Pe de altă parte, aprobarea cererii ar putea deschide un precedent pentru alte cazuri similare în viitor.
Diana Șoșoacă a anunțat că va continua să își apere poziția și să denunțe ceea ce consideră a fi abuzuri ale sistemului. Decizia finală va aparține Parlamentului European, iar următoarele săptămâni vor fi decisive pentru modul în care va evolua acest caz.
Sursa foto: Inquam Photos/Sabin Cirstoveanu
