În Ucraina în anul 2023, distrugerea barajului ucrainean Kakhovka a declanșat o „bombă toxică cu ceas” cu efecte negative asupra mediului, a constatat un studiu, scrie The Guardian.
Experții au comparat amploarea impactului asupra mediului cu dezastrul nuclear de la Cernobîl
Practic, studiile arată că mai puțin de 1% dintre aceste metale grele „foarte toxice” – inclusiv plumbul, cadmiul și nichelul – ar fi fost eliberate imediat după golirea rezervorului. Cu toate acestea, oamenii de știință avertizează că poluanții rămași vor ajunge treptat în râuri, odată cu eroziunea sedimentelor cauzată de ploi. Acest proces reprezintă o amenințare pentru sănătatea populației din regiune, unde apa râului este folosită pe scară largă pentru a suplini deficitul de apă potabilă.
Oleksandra Shumilova, cercetătoare la Institutul Leibniz de Ecologie a Apelor Dulci și Pescuit Interior, a comparat amploarea impactului asupra mediului cu cea a dezastrului nuclear de la Cernobîl.
În avertizarea sa, „Toți acești poluanți care au fost depuși pe fundul lacului se pot acumula în diferite organisme, pot trece prin rețeaua trofică și se pot răspândi de la vegetație la animale la oameni”, a explicat Shumilova. „Consecințele sale pot fi comparate cu efectele radiațiilor.”
Efectele asupra faunei și florei
Pentru a evalua impactul distrugerii barajului, cercetătorii au corelat măsurătorile de la sol cu date de teledetecție și modele hidrologice. Studiul a concluzionat că inundația cauzată de distrygerea barajului a ucis 84 de persoane și a avut efecte devastatoare asupra biodiversității din regiune.
Se estimează că 20-30% dintre rozătoarele din câmpia inundabilă au murit
În prima săptămână de la distrugerea barajului, rezervorul a eliberat zilnic între 9.000 și 17.000 de tone de fitoplancton, ceea ce a dus la „pierderea probabilă” a 10.000 de tone de macronevertebrate.
Peisajul din zonă a început să se schimbe. Deși distrugerea vieții naturale a fost semnificativă, imaginile recente arată că fauna sălbatică a revenit treptat. Sălcii albe și plopi negri au început să reîmpădurească terenurile expuse, iar mistreții și alte animale au colonizat zone pe care oamenii încă le evită. Pești dispăruți de zeci de ani, precum sturionii și heringul, au reapărut în apele râului.
Cercetătorii estimează că biodiversitatea regiunii ar putea atinge în cinci ani aproximativ 80% din nivelul unui ecosistem intact.
„Nu este recuperare, este mai bine să folosiți un cuvânt precum restabilire”, a explicat Shumilova. „Înseamnă că se va dezvolta în propriul mod, dar nu neapărat în condițiile inițiale.”
Controverse legate de reconstrucția barajului
Barajul Kakhovka, construit în anii 1950 pe râul Nipru, a fost distrus pe 6 iunie 2023, în timp ce se afla sub ocupație rusă. Rezervorul său furniza apă pentru irigarea sudului Ucrainei și răcirea centralei nucleare de la Zaporojie.
După război, ecologiștii ucraineni se confruntă cu o dilemă: ar trebui barajul reconstruit? Unii specialiști susțin că noul ecosistem format ar trebui lăsat să evolueze liber, în linie cu tendințele actuale de restaurare a zonelor afectate de activitatea umană. Însă contaminarea cu metale grele complică această decizie.
„Este încă ceva pe care oamenii trebuie să-l investigheze”, a declarat Shumilova. „În prezent, este dificil din cauza războiului – este dificil pentru oamenii de știință să meargă acolo pentru a preleva mostre și a efectua experimente.”
Dimensiunea juridică a distrugerii barajului
Shumilova, care locuiește în Berlin, dar s-a născut în orașul ucrainean NiKolaev, un loc afectat de lipsa apei în prima lună a războiului, subliniază că rezultatele studiului sunt relevante și pentru alte conflicte internaționale. În trecut, apa a fost folosită în mod repetat ca armă în Ucraina, atât de atacatori, cât și de apărători, prin distrugerea barajelor pentru câștiguri strategice.
Experții în drept consideră că distrugerea barajului Kakhovka, pe care Ucraina o atribuie Rusiei și pe care Moscova o neagă, ar putea fi clasificată drept o crimă de război împotriva mediului.
Shah Maruf, cercetător în drept la Universitatea din Dhaka, care a analizat implicațiile juridice ale incidentului, a declarat: „Noile descoperiri sugerează că daunele sunt «larg răspândite, pe termen lung și grave», îndeplinind una dintre cerințele cheie pentru o crimă de război împotriva mediului.”
Cu toate acestea, Maruf a subliniat că rapiditatea refacerii ecosistemului ar putea influența verdictul juridic: „Dacă recuperarea este mai rapidă – și dacă acest lucru a fost anticipat de făptuitor în timpul atacului – asta poate compromite constatarea unor daune «pe termen lung» în contextul crimelor de război împotriva mediului.”
Impactul asupra Mării Negre
Un studiu separat realizat luna trecută a analizat efectele distrugerii barajului asupra ecosistemelor Mării Negre. Acesta a evidențiat atât refacerea unor habitate și specii, cât și persistența unor daune semnificative.
Carol Stepien, ecologist la Instituția Smithsonian și coautoare a studiului, a explicat că speciile de apă dulce și marine din Ucraina au evoluat într-un mediu cu fluctuații mari ale fluxului de apă. Acest lucru le-ar putea oferi o capacitate crescută de adaptare.
Astfel, distrugerea barajului Kakhovka a provocat un dezastru ecologic de proporții, dar a deschis și o dezbatere asupra viitorului regiunii și a modului în care natura își poate regăsi echilibrul în absența intervenției umane.
Sursa – www.antena3.ro
