„Economia românească depinde de ceea ce se întâmplă în spaţiul economic european
Necesitatea Consolidării Bugetare în România
Consolidarea bugetară devine o prioritate urgentă, având în vedere că este esențial să se reducă deficitul bugetar la aproximativ 3% din PIB începând cu 2020, conform lui Daniel Dăianu, consilier al Guvernatorului BNR și președinte al Consiliului Fiscal, în articolul său „Persistența ratelor reale negative: care este direcția?” publicat pe blogul Opinii BNR.
Impactul Economiei Europene asupra României
Economia românească este profund influențată de evenimentele din zona economică europeană și de politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE). Ratele de politică monetară interne sunt afectate de condițiile externe, ceea ce subliniază interdependența dintre economia națională și cea europeană. Această interacțiune se datorează deschiderii economiei românești și integrării în Uniunea Europeană. Dăianu avertizează că diferențele semnificative în ratele de politică monetară pot genera mișcări de capital destabilizatoare, ceea ce face necesară o ajustare atentă a politicii monetare, susținută de o politică bugetară solidă. El subliniază că deficitul bugetar nu ar trebui să fie excesiv, având în vedere că leul nu este o monedă de rezervă.
Deficitele Gemene și Necesitatea Corecțiilor
Deficitele în creștere, atât în ceea ce privește bugetul public, cât și contul curent, reflectă o cerere internă excesivă și necesită corecții macroeconomice prin intermediul bugetului public. Dăianu observă că există o influență fiscală semnificativă asupra politicii monetare interne, care poate deveni copleșitoare.
Compararea cu Alte Economii din Regiune
România se distinge în regiune prin dimensiunea deficitului bugetar și a celui de cont curent. Execuția bugetară din 2019 a arătat o deviere majoră, cu un deficit cash estimat de Ministerul Finanțelor Publice la 4,4% din PIB (cu un deficit ESA probabil între 3,8% și 3,9%). În același timp, deficitul de cont curent a depășit probabil 5% din PIB, însoțit de o deteriorare a structurii finanțării. Comparativ, Polonia și Ungaria au balanțe externe mult mai solide, iar Polonia a reușit să atingă un surplus bugetar. România, care aspiră la aderarea la zona euro, prezintă o discrepanță între intenții și realitate.
Limitările Politicii Monetare
Conform lui Dăianu, politica monetară nu poate contracara eficient deficitele mari ale bugetului public. BNR are capacitatea limitată de a compensa efectele negative ale politicii bugetare prociclice, ceea ce ar putea agrava dezechilibrele externe și ar afecta stabilitatea financiară. Creșterea deficitelor bugetare și de cont curent exercită presiune asupra pieței valutare și asupra stabilității leului.
Strategii pentru Consolidarea Bugetară
Consolidarea bugetară este esențială și trebuie să înceapă în 2020, cu scopul de a aduce deficitul bugetar cât mai aproape de 3% din PIB. Bugetul din 2020 este crucial, deoarece va stabili baza pentru bugetele din 2021 și 2022. Fără măsuri credibile de ajustare, deficitul ar putea ajunge la 5% din PIB în 2020 și ar putea depăși 6% în 2021, ceea ce ar putea genera scenarii economice negative. Dăianu sugerează regândirea calendarului de creștere a veniturilor personale, inclusiv pensiile, din bugetul public. Creșterea veniturilor fiscale este vitală, contrar ideii că acest lucru nu este posibil, având în vedere reformele reușite din Bulgaria și Polonia. Totuși, este imprudent ca acest obiectiv să fie fundamentul construcției bugetului public; execuția și consolidarea bugetară pot beneficia de venituri fiscale superioare.
Provocările Reducerii Taxelor
În opinia economistului, noi reduceri de taxe și impozite, având în vedere „tensiunea extremă a bugetului public” și urgența consolidării bugetare, sunt iraționale.
Necesitatea Măsurilor Macroprudențiale
Măsurile macroprudențiale sunt esențiale pentru a orienta dinamica creditului. Deși ponderea creditului privat intern este de aproximativ 27% din PIB (comparativ cu peste 37% în 2008), este important să nu uităm că politica veniturilor a fost motorul principal al creșterii economice. De asemenea, economia românească are o structură duală, cu mari companii care se finanțează din surse externe și IMM-uri care se confruntă cu dificultăți în accesarea finanțării și care depind în mare măsură de creditul comercial.
Prudența în Politica Macroeconomică
Condițiile economice globale sunt extrem de volatile, generând incertitudini și dileme complexe. Factorii de decizie dintr-o economie emergentă, precum România, trebuie să fie prudenți în politica macroeconomică, să evite tolerarea deficitelor mari și să asigure o finanțare stabilă a balanței de plăți, precum și câștiguri de productivitate (competitivitate) și rezerve de siguranță.
Sursa: Financiarul.ro.
