Elveția votează plafonarea populației la 10 milioane până în 2050. Ce efect poate avea asupra relației cu UE

Elvețienii votează duminică asupra unei inițiative lansate de Partidul Popular Elvețian, care ar impune un plafon de 10 milioane de locuitori până în 2050 și ar putea forța țara să iasă din acordul de liberă circulație a forței de muncă cu Uniunea Europeană dacă pragul este depășit.

Mai precis, miza nu este doar demografică. Proiecțiile oficiale arată că Elveția, care are deja peste 9 milioane de locuitori, ar putea ajunge la 10 milioane încă de la începutul anilor 2040, cu aproape un deceniu înainte de termenul din inițiativă. Dacă propunerea trece, atingerea acestui prag ar declanșa un proces politic și juridic cu efect direct asupra pieței muncii și asupra relației cu UE.

Pentru economia elvețiană, dependentă de exporturi și de forță de muncă venită din afara țării, acesta este punctul sensibil. Guvernul și parlamentul au cerut alegătorilor să respingă ceea ce SVP numește „inițiativa de sustenabilitate”, apreciind că o asemenea decizie ar fi o imprudență într-un moment deja delicat pentru economie. Presiunea vine și din exterior: anul trecut, președintele Donald Trump a impus cele mai mari tarife americane din Europa pentru bunurile elvețiene.

Asta înseamnă că o restrângere a imigrației nu ar lovi doar în dezbaterea politică internă, ci și în accesul companiilor la angajați. Iar efectul ar conta mai ales într-o țară cu populație în curs de îmbătrânire, unde lipsa de personal nu poate fi compensată ușor doar din resurse interne.

Votul asupra populației poate redefini relația cu UE

Inițiativa SVP leagă plafonarea populației de un instrument concret: limitarea imigrației. Dacă Elveția depășește pragul de 10 milioane, presiunea s-ar muta pe acordul de liberă circulație cu UE, unul dintre pilonii relației economice dintre Berna și Bruxelles. Miza practică este accesul la muncitori europeni și, indirect, funcționarea unor sectoare care recrutează constant din spațiul comunitar.

Pentru românii care lucrează deja sau vor să lucreze în Elveția, riscul nu este unul imediat duminică seara, dar direcția ar deveni mai puțin predictibilă. Inițiativa nu taie automat circulația forței de muncă în ziua votului, însă deschide un proces care ar putea duce la renunțarea la actualul acord cu UE. Cu alte cuvinte, tocmai baza legală care face mai simplă angajarea cetățenilor europeni ar intra sub presiune.

Potrivit France24, rezultatele sunt așteptate să înceapă să apară de la aproximativ ora 12:00. Sondajele indică o cursă strânsă: un sondaj final din această lună a arătat o tendință împotriva propunerii, după ce un sondaj anterior sugerase că inițiativa ar putea fi adoptată.

Presiunea din locuințe și servicii publice extinde dezbaterea

Tabăra favorabilă referendumului mizează pe o nemulțumire care nu mai stă exclusiv în electoratul tradițional anti-imigrație. Creșterea populației este asociată de susținătorii măsurii cu presiunea asupra locuințelor și serviciilor publice, teme care apar tot mai des și în alte state europene.

Patrick Leisibach, expert în migrație la think-tank-ul Avenir Suisse, a rezumat această schimbare astfel:

„Există un vot tradițional anti-imigrație în aripa dreaptă, dar în zilele noastre chiar și mulți de stânga simt presiunea.”

Și vocile din societate arată aceeași tensiune între nevoia de control și teama de izolare. Helen Gulea (58 de ani), croitoreasă și lucrătoare part-time la chioșc în Zurich, originară din Kenya, a spus: „Dacă depășește 10 milioane, va deveni dificil, iar imigrația ar trebui restricționată.”

Dar chiar și unii politicieni ai SVP formulează problema mai nuanțat decât o ruptură imediată cu UE. Heinz Taennler, politician SVP și director financiar al cantonului Zug, a declarat: „Nu vreau ca libertatea de mișcare să se încheie. Încă un milion de oameni pot imigra în Elveția, dar guvernul trebuie să ia măsuri.”

Precedentul din 2014 nu a închis dosarul imigrației

Elveția a mai trecut printr-un episod asemănător. În 2014, alegătorii au aprobat la limită o propunere susținută de SVP pentru limitarea imigrației din UE, însă efectul ei a fost diluat ulterior în procesul legislativ. Acesta este un reper util și pentru votul de acum: chiar dacă inițiativa ar fi aprobată, aplicarea ei ar depinde de negocieri, de legislația de punere în practică și de costul politic al unei confruntări cu Bruxellesul.

Numai că între timp contextul s-a schimbat. Relațiile Elveției cu UE au fost tensionate ani la rând, iar un acord de integrare economică mai profundă a fost semnat recent. Un nou conflict pe tema liberei circulații ar putea pune sub semnul întrebării tocmai această apropiere. De aici și comparațiile cu o posibilă „Brexit-ificare” a relațiilor dintre Elveția și UE: nu ieșire dintr-o uniune politică, ci o deteriorare treptată a condițiilor de comerț și de mobilitate.

Thomas Matter, parlamentar SVP, a apărat inițiativa în termeni economici: „Câștigurile elvețiene în prosperitate nu au ținut pasul cu imigrația generală și țara trebuie să apese frâna.”

Rezultatele parțiale ale referendumului sunt așteptate să înceapă să fie anunțate duminică, de la aproximativ ora 12:00.