vineri, 26 iunie 2026

Caută în Jurnalul Național

Actualitate

Emil Boc a interzis drapelul și imnul Rusiei la Cupa Mondială de la Cluj. Cum s-a ajuns la retragerea sportivelor ruse

Oana Dumitru · 26 iunie 2026 · Actualizat: 22:53
Emil Boc a interzis drapelul și imnul Rusiei la Cupa Mondială de la Cluj. Cum s-a ajuns la retragerea sportivelor ruse

Primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc, a transmis delegației Rusiei că, la etapa de Cupă Mondială de gimnastică ritmică din Cluj-Napoca, nu va permite arborarea drapelului Rusiei și intonarea imnului dacă sportivele acestei țări câștigă aurul. După acest mesaj verbal, Moscova și-a retras sportivele din competiție.

În cifre, schimbarea care a declanșat conflictul a venit la finele lunii mai, când Federația Internațională de Gimnastică a ridicat restricțiile impuse rușilor și belarușilor după 2022 și le-a permis din nou folosirea imnului, a culorilor naționale și a altor însemne oficiale. Față de anul trecut, când sportivele ruse au fost prezente la Cluj-Napoca fără steag și fără imn, regula s-a inversat chiar înaintea ediției aprobate pentru acest an.

Miza depășește competiția propriu-zisă. Pentru organizatorii locali, problema este dacă o competiție internațională poate fi găzduită în România după reguli schimbate pe ultima sută de metri, într-un moment în care poziția politică a României și a Uniunii Europene față de războiul din Ucraina a rămas aceeași. Pentru sportul românesc, riscul este altul: Rusia a transformat episodul într-o temă politică și a sugerat deja că România nu ar mai trebui să primească astfel de evenimente.

Primarul Emil Boc invocă regulile inițiale ale competiției

Emil Boc a explicat că acceptul pentru organizarea etapei de Cupă Mondială a fost dat într-un alt cadru, când restricțiile erau încă în vigoare și participarea se făcea doar sub simboluri neutre.

„Atunci când ai valori și principii, nu ai de ce să-ți fie teamă. Nu am absolut nimic cu sportivele din Rusia. Cele din Rusia au fost și anul trecut la Cluj și au respectat regulile Uniunii Europene și ale României. Când am aprobat organizarea pentru acest an, restricțiile încă erau în vigoare. În condițiile acelea le-am aprobat, să se folosească elemente neutre. Federația Mondială de Gimnastică a schimbat regulile pe ultima sută de metri. O situație similară s-a întâmplat și în Polonia, tot la gimnastică ritmică. A ieșit Rusia din Ucraina și n-am aflat eu? S-a schimbat poziția României față de o țară agresoare? Când România sau UE își va schimba poziția, eu voi fi primul care va respecta regulile României și ale UE.”

Comparația pe care o invocă primarul este relevantă tocmai pentru că nu este un caz izolat. O situație similară s-a produs și în Polonia, tot la gimnastică ritmică, ceea ce arată că tensiunea dintre regulile federației internaționale și poziția statelor din UE nu privește doar România.

Potrivit Prosport, Comitetul Olimpic Rus a calificat decizia drept o încălcare flagrantă a Cartei Olimpice și a principiului neutralității politice în sport. Iar Dmitri Svișcev (prim-vicepreședinte al Comisiei pentru cultură fizică și sport din Duma de Stat) a mers mai departe și a spus că speră ca România să nu mai organizeze competiții pe viitor.

Diferența cheie: simbolurile oficiale și contextul internațional

Din datele disponibile până acum, sportivele ruse nu fuseseră excluse de la Cluj-Napoca pentru simpla lor prezență. Ele participaseră și anul trecut, în aceleași condiții aplicate în Uniunea Europeană și în România, fără drapel și fără imn. Diferența față de ediția precedentă este strict una de reprezentare oficială: anul trecut au concurat sub elemente neutre, anul acesta federația internațională le-a redat simbolurile naționale.

Dar exact aici se vede și efectul practic al deciziei locale. Dacă regulile internaționale permit simbolurile, iar organizatorul local spune că ele nu vor fi acceptate pe podium, competiția riscă să se transforme dintr-un eveniment sportiv într-un conflict de protocol și legitimitate. Pentru federațiile internaționale, asta poate cântări la acordarea viitoarelor competiții. Pentru autoritățile locale și centrale, înseamnă un test despre cine răspunde când regulile sportive intră în coliziune cu poziția politică a statului gazdă.

Emil Boc și-a susținut decizia în termeni strict politici și de principiu, legați de războiul din Ucraina și de apartenența României la UE.

„Dacă Rusia va părăsi teritoriile cucerite din Ucraina, și eu voi respecta regulile. Nu este o ofensă împotriva nimănui. Nu putem accepta să abandonăm aceste valori. Ziua să fim cu UE, noaptea să fim cu Rusia în pat. E treaba domniilor lor. Am discutat civilizat cu toată lumea. Până acum, Rusia nu a avut nicio problemă, a participat fără steag și fără imn. E bine să rămânem cu valori și cu principii. Eu sper ca Rusia să se retragă din Ucraina și după, lucrurile să reintre în normalitate. Nu cred că trebuie încurajat agresorul, nici direct, nici indirect. Afișarea acestor simboluri oficiale înseamnă încurajarea indirectă a unui agresor. Ești de acord cu el. Nu trebuie să ne grăbim, ci să ne respectăm valorile și principiile, să respectăm grupul select în care suntem, UE.”

Lipsesc reacțiile oficiale ale instituțiilor române privind cazul

Nu a fost anunțată încă o poziție oficială a Federației Române de Gimnastică, a Comitetului Olimpic și Sportiv Român sau a Ministerului Afacerilor Externe privind acest episod. Nici eventuale presiuni ale autorităților naționale ori europene asupra primarului din Cluj-Napoca nu sunt precizate în informațiile publicate până acum.

Numai că absența acestor reacții lasă deschisă întrebarea care contează pentru viitor: dacă România tratează cazul ca pe o decizie strict locală sau ca pe una compatibilă cu poziția statului român față de Rusia. În plan extern, diferența este mare. O decizie locală poate fi izolată; o poziție asumată la nivel național ar arăta că problema nu ține doar de un primar, ci de felul în care România aplică, inclusiv în sport, linia politică adoptată după invazia din Ucraina.

Și contextul este deja tensionat. Războiul din Ucraina continuă, Uniunea Europeană menține o poziție de limitare a relațiilor cu Moscova, iar Rusia a anunțat recent măsuri de răspuns după decizia României de a închide Consulatul General al Rusiei la Constanța.

Faptul concret de urmărit mai departe este dacă federația internațională, forurile olimpice din România sau autoritățile centrale vor interveni public după retragerea sportivelor ruse de la etapa de Cupă Mondială din Cluj-Napoca.