Fibromul uterin – afecțiunea descoperită accidental în timpul examenului medical de rutină

De Continut Sponsorizat Publicitate Sănătate 200 citiri
15 min citire

Inrolare trafic.ro




Fibromul uterin, cunoscut și sub denumirea de miom uterin sau leiomiom, este o tumoră non-canceroasă care se dezvoltă în țesutul muscular al uterului. Leziunile fibromului uterin au fost inițial cunoscute ca „piatra uterină”. În secolul al II-lea d.Hr., au fost numite scleroame.

Termenul de fibrom a fost introdus pentru prima dată în anii 1860. Fibroamele uterine sunt cele mai frecvente tumori pelvine în rândul femeilor de vârstă reproductivă, afectând peste 70% dintre femeile din întreaga lume, în special femeile de culoare.

Deși benigne, fibroamele uterine sunt asociate cu o morbiditate semnificativă; ele sunt indicația principală pentru histerectomie și o sursă majoră de disfuncție ginecologică și reproductivă, variind de la menoragie și durere pelvină până la infertilitate, avort spontan recurent și travaliu prematur.

În consecință, costurile anuale de îngrijire a sănătății din SUA asociate cu fibromul uterin au fost estimate la circa 34 de miliarde de dolari. Fibromul uterin reprezintă astfel o povară financiară și de sănătate semnificativă a societății.

Care sunt cauzele fibromului uterin

Cauzele exacte ale fibromului uterin nu sunt pe deplin cunoscute, dar se crede că o combinație de factori contribuie la dezvoltarea acestuia.

Nivelurile crescute de estrogen, hormonul feminin responsabil de dezvoltarea caracteristicilor sexuale feminine și reglarea ciclului menstrual, par să fie implicate în creșterea fibroamelor. Fibroamele uterine conțin receptori pentru estrogen, iar sub acțiunea acestui hormon pot crește în dimensiuni.

Predispoziția genetică joacă și ea un rol, există o tendință familială pentru apariția fibroamelor uterine, sugerând că anumite gene pot juca un rol în dezvoltarea lor.

O altă cauză este reprezentată de vârstă. Fibroamele sunt mai frecvente în perioada de vârstă reproductivă, în special între 30 și 50 de ani. Riscul de a dezvolta fibroame scade după menopauză, când nivelurile de estrogen sunt mai scăzute.

Totodată, femeile care au început menstruația la o vârstă timpurie, au menstruație neregulată, nu au avut nașteri sau au o dietă bogată în carne roșie și grăsimi animale par să prezinte un risc mai mare de a dezvolta fibroame uterine.

Medicii cred că fibromul uterin se dezvoltă dintr-o celulă stem din țesutul muscular neted al uterului (miometrul). O singură celulă se divide în mod repetat, creând, în cele din urmă, o masă fermă, cauciucoasă, distinctă de țesutul din apropiere.

Modelele de creștere ale fibromului uterin variază – pot crește lent sau rapid sau pot rămâne de aceeași dimensiune. Unele fibroame trec prin crize de creștere, iar altele se pot micșora de la sine. Multe fibroame care au fost prezente în timpul sarcinii se micșorează sau dispar după sarcină, pe măsură ce uterul revine la dimensiunea obișnuită.

Tipuri de fibrom uterin

Fibroamele pot varia ca dimensiune, de la foarte mici, nedetectabile cu ochiul liber, până la dimensiuni mari, care pot provoca umflături evidente în abdomen. Ele pot fi unice sau pot apărea sub formă de mai multe tumori în interiorul uterului. Fibromul uterin poate fi clasificat în mai multe tipuri, în funcție de localizare și amplasamentul lor în țesutul muscular al uterului:

  • Subseros: Acest tip de fibrom se dezvoltă în straturile exterioare ale uterului și se extinde spre afara acestuia, în cavitatea pelvină. Subseroamele pot provoca umflături vizibile în abdomen și pot exercita presiune asupra organelor din apropiere, provocând disconfort sau dureri.
  • Intramural: Fibroamele intramurale sunt cele mai comune și se dezvoltă în grosimea peretelui muscular al uterului. Ele pot crește în dimensiuni și pot determina o dilatare generală a uterului, ceea ce poate duce la dureri și sângerări menstruale abundente.
  • Submucos: Acest tip de fibrom se dezvoltă în interiorul uterului, aproape de mucoasa care căptușește cavitatea uterină. Submucoasele pot determina sângerări menstruale abundente, precum și sângerări între menstruații. De asemenea, pot interfera cu capacitatea de concepție și pot cauza complicații în timpul sarcinii.
  • Pediculat: Un fibrom pediculat este un subtip de fibrom subseros care se dezvoltă pe un pedicul (un fel de picior sau tulpină subțire). Aceasta permite fibromului să se deplaseze și să fie mobil în cavitatea pelvină. Uneori, fibroamele pediculate pot deveni torsionate, ceea ce poate cauza dureri intense și necesită intervenție medicală imediată.

Simptome și manifestări

Fibromul uterin poate determina o varietate de simptome și manifestări, însă mulți dintre pacienți pot să nu prezinte simptome și afecțiunea să fie descoperită accidental, în timpul unui examen medical de rutină. Simptomele fibromului uterin pot varia în funcție de mărimea, numărul, localizarea fibromului și pot fi diferite de la o femeie la alta. Unele dintre cele mai comune simptome și manifestări ale fibromului uterin includ:

  • Menstruație abundentă (menoragie): Unul dintre cele mai frecvente simptome ale fibromului uterin este sângerarea menstruală excesivă. Aceasta poate determina schimbări frecvente ale absorbantelor menstruale sau a tampoanelor, durată prelungită a menstruației și sângerări intermenstruale.
  • Dureri și crampe pelvine: Fibroamele uterine pot provoca dureri și crampe pelvine, care pot fi mai intense în timpul menstruației sau în timpul actului sexual.
  • Presiune și disconfort abdominal: Fibroamele mari pot determina o senzație de presiune în abdomen sau umflarea acestuia.
  • Dificultăți la urinare: Fibroamele mari sau cele localizate în apropierea vezicii urinare pot determina dificultăți la urinare, urgență urinară sau nevoia frecventă de a urina.
  • Dureri în timpul actului sexual: Fibroamele uterine pot provoca disconfort sau dureri în timpul contactului sexual (dispareunie).
  • Constipație: Fibroamele localizate în apropierea intestinelor pot determina constipație.
  • Creșterea în dimensiune a abdomenului: Fibroamele mari pot duce la creșterea în dimensiune a abdomenului, cauzând senzație de umflătură sau senzație de greutate.
  • Infertilitate sau complicații în sarcină: Fibroamele localizate în apropierea cavității uterine pot interfera cu implantarea embrionului sau pot determina complicații în timpul sarcinii, cum ar fi avort spontan sau travaliu prematur.

Cum diagnosticăm corect un fibrom uterin

Diagnosticul corect al fibromului uterin implică o serie de pași clinici și investigații. Dacă prezentați simptome care sugerează fibrom uterin sau dacă medicul suspectează prezența unui fibrom în timpul unui examen pelvin de rutină, următorii pași pot fi realizați pentru a confirma diagnosticul:

  • Istoric medical și examinare fizică: Medicul va discuta cu dumneavoastră despre simptomele pe care le prezentați, istoricul medical și istoricul familial. Apoi, va realiza un examen fizic pelvin pentru a identifica orice anomalie, umflături sau modificări la nivelul uterului sau organelor pelvine.
  • Ecografie pelvină: Ecografia pelvină este o investigație imagistică care utilizează ultrasunete pentru a vizualiza uterul și structurile pelvine. Aceasta poate ajuta la identificarea dimensiunii, localizării și numărului de fibroame uterine. Ecografia poate fi transabdominală (cu ajutorul unei sonde plasate pe abdomen) sau transvaginală (cu ajutorul unei sonde introduse în vagin).
  • Tomografie computerizată (CT) sau rezonanță magnetică (RMN): În cazul în care ecografia nu oferă informații suficiente, medicul poate solicita efectuarea unei tomografii computerizate sau a unei rezonanțe magnetice pentru a obține imagini mai detaliate ale uterului și structurilor din jur.
  • Histeroscopie: Histeroscopia este o procedură în care medicul introduce un tub subțire cu o cameră video (histeroscop) prin colul uterin în cavitatea uterină. Aceasta permite vizualizarea directă a mucoasei uterine și identificarea fibroamelor submucoase.
  • Biopsie: În unele cazuri, medicul poate efectua o biopsie endometrială, adică recoltarea unui mic eșantion de țesut din mucoasa uterină, pentru a exclude alte afecțiuni care pot cauza sângerări anormale.

Toate aceste investigații și proceduri contribuie la diagnosticul corect al fibromului uterin și la stabilirea unui plan de tratament adecvat, în funcție de dimensiunea, numărul și localizarea fibromului, precum și de simptomele și dorințele pacientei.

Când trebuie să ne îngrijorăm?

Așa cum am menționat deja, fibromul uterin este o tumoră benignă. Dar acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să ii acordăm atenție acestui diagnostic.

Majoritatea fibroamelor nu prezintă o simptomatologie acută, dar, atunci când ea este prezentă, e cazul să ne prezentăm la medic.

Unele dintre aceste simptome care ar putea fi motive de îngrijorare includ menstruație abundentă, sângerări menstruale anormale, inclusiv dureri pelvine sau abdominale severe.

Fibromul și probleme de infertilitate

Impactul lor asupra fertilității depinde de localizarea și dimensiunea fibroamelor, precum și de tipul de simptome pe care le are o femeie. Fibroamele din interiorul cavității uterine pot opri implantarea unui embrion, ceea ce îl împiedică să crească într-un făt. Fibroamele mai mari – de aproximativ patru centimetri sau mai mult – care se află în mușchiul uterului pot afecta, de asemenea, implantarea. Fibroamele care se află în interiorul mușchilor uterului ar putea bloca trompele uterine, ceea ce poate provoca infertilitate.

Uneori, fibromul poate afecta modul de naștere a unui copil. De exemplu, dacă o femeie are un fibrom în partea inferioară a uterului, ar putea îngreuna deschiderea completă a colului uterin, ceea ce ar putea face dificilă o cezariana.

Este foarte important ca fiecare femeie și obstetricianul ei să aibă un plan pentru naștere.

Tratamentul fibromului uterin

Tratamentul fibromului uterin poate varia în funcție de simptomele prezente, dimensiunea și localizarea fibromului, dorința pacientei de a rămâne însărcinată și alți factori individuali. În general, există mai multe opțiuni de tratament disponibile pentru fibromul uterin, inclusiv:

  • Monitorizarea periodică: În cazul fibroamelor mici, asimptomatice sau cu simptome minore, medicul poate recomanda monitorizarea periodică prin ecografie sau alte imagini medicale, pentru a urmări evoluția fibromului și simptomele.
  • Medicamente: Unele medicamente pot fi utilizate pentru a controla simptomele asociate cu fibromul uterin, cum ar fi menstruație abundentă sau durerile pelvine. Aceste medicamente pot include contraceptivelor orale, analogi de GnRH (gonadotropin-releasing hormone), progestative sau antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).
  • Miomectomie: Aceasta este o intervenție chirurgicală care implică îndepărtarea fibromului, menținând uterul intact. Miomectomia este o opțiune potrivită pentru femeile care doresc să rămână însărcinate în viitor sau să păstreze uterul pentru alte motive.
  • Embolizarea arterei uterine: Acest procedeu constă în blocarea aportului de sânge către fibrom prin injectarea unor particule mici în artera care alimentează fibromul. Acest lucru determină reducerea dimensiunii fibromului și ameliorarea simptomelor.
  • Ablația cu radiofrecvență: Aceasta este o tehnică minim invazivă în care se utilizează energie cu radiofrecvență pentru a distruge țesutul fibromului.
  • Histerectomie: În cazurile severe sau când alte tratamente nu sunt eficiente sau nu sunt indicate, histerectomia poate fi considerată. Histerectomia implică îndepărtarea completă a uterului și, în funcție de caz, a colului uterin.

Alegerea tratamentului potrivit depinde de mai mulți factori și trebuie să fie discutată cu medicul specialist. Tratamentul poate fi personalizat pentru a aborda nevoile individuale ale fiecărei paciente și pentru a optimiza rezultatele terapeutice.

Prevenția fibroamelor uterine

Din moment ce cauza exactă a fibromului uterin nu este pe deplin înțeleasă, nu există măsuri specifice de prevenire care să prevină apariția fibroamelor în totalitate. Cu toate acestea, există câteva schimbări de stil de viață și factori de risc care pot fi luați în considerare pentru a reduce riscul dezvoltării fibroamelor uterine sau pentru a le menține la dimensiuni mici:

  • Menținerea unui stil de viață sănătos: Adoptarea unei diete echilibrate și bogate în fructe, legume și alimente sănătoase, precum și practicarea exercițiilor fizice regulate, poate susține sănătatea generală și poate influența pozitiv sistemul hormonal.
  • Controlul greutății corporale: Menținerea unei greutăți corporale sănătoase poate contribui la menținerea echilibrului hormonal și poate reduce riscul apariției fibroamelor uterine.
  • Managementul stresului: Stresul cronic poate afecta sistemul hormonal, ceea ce poate influența dezvoltarea fibroamelor. Învață tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, yoga, respirația profundă sau activitățile relaxante.
  • Monitorizarea și gestionarea simptomelor: Dacă prezentați simptome care vă preocupă, cum ar fi menstruație abundentă sau dureri pelvine, este important să căutați asistență medicală și să discutați cu medicul despre opțiunile de tratament disponibile.
  • Examen medical regulat: Efectuarea unor controale medicale periodice, inclusiv examene pelvine și ecografii, poate ajuta la depistarea fibromelor sau altor afecțiuni ginecologice într-un stadiu incipient.
  • Controlul nivelului de estrogen: Având în vedere că estrogenul poate juca un rol în dezvoltarea fibroamelor, unele femei cu risc crescut pot fi sfătuite să ia în considerare controlul nivelului de estrogen prin utilizarea contraceptivelor orale sau a altor terapii hormonale, sub supravegherea medicului.

Sursa foto: Shutterstock