Franța și Germania propun Ucrainei o aderare la UE fără vot și fără bani

Germania și Franța au elaborat un plan care oferă Ucrainei doar beneficii „simbolice” într-o fază de preaderare la Uniunea Europeană. Propunerile exclud accesul la subvențiile agricole și dreptul de vot, spulberând speranțele Kievului pentru o integrare rapidă după un eventual acord de pace cu Rusia, relatează Financial Times.

Acest lucru nu se va întâmpla.

Documentele consultate de publicația britanică arată că cele mai mari două state membre ale UE se opun ideii Comisiei Europene de a accelera procesul birocratic de aderare. Președintele Volodimir Zelenski consideră aderarea la UE unul dintre principalele beneficii ale oricărui acord de pace și a avansat anul 2027 ca țintă pentru intrarea în blocul comunitar.

RecomandăriGermania și Franța propun Ucrainei o aderare simbolică la UE fără drept de vot

Membru asociat, dar fără drepturi depline

Propunerile germane și franceze, deși prezentate în documente separate, merg în aceeași direcție. Germania face presiuni pentru un statut de „membru asociat”, în cadrul căruia Kievul ar putea participa la reuniunile ministeriale și ale liderilor UE. Însă acest statut nu ar oferi drept de vot și „nu ar avea aplicare automată” a bugetului comun al Uniunii.

Franța numește acest concept „statut de stat integrat”. Potrivit Parisului, accesul la Politica Agricolă Comună și la fondurile de coeziune „ar trebui amânat pentru o fază post-aderare”.

Diferența esențială față de ideea Comisiei de „extindere inversă” constă în momentul în care Ucraina ar putea să se numească membru al UE și să obțină putere de vot. Propunerea Comisiei, respinsă pe scară largă, acorda statutul de membru deplin de la început, urmând ca beneficiile financiare să fie deblocate treptat. Parisul și Berlinul inversează complet această logică.

RecomandăriZelenski respinge statutul de membru asociat. Germania propune o aderare UE fără drept de vot.

Reacția Kievului: Între diplomație și avertismente

Oficialii ucraineni au reacționat cu prudență la aceste planuri. Taras Kachka, viceprim-ministrul Ucrainei pentru integrare europeană, a declarat pentru FT că discuțiile continuă. „Suntem în contact cu [Parisul și Berlinul] și cu alte capitale – totul evoluează”, a spus el.

Dar alți oficiali de la Kiev sunt mai direcți. Unul dintre ei a recunoscut că Ucraina este precaută față de orice concept de aderare diluat, pe care l-a numit „apartenență din umbră”. El a avertizat că o astfel de ofertă ar fi văzută ca un substitut slab pentru o apartenență reală de către o populație obosită de război.

Un al treilea oficial ucrainean a transmis un mesaj ferm către capitalele europene. „Acești tipi… trebuie să înțeleagă că și ei au nevoie de Ucraina. Dacă vor o securitate reală, trebuie să facă o ofertă corectă.”

RecomandăriUngaria condiționează aderarea Ucrainei la UE. Cere restabilirea drepturilor minorității maghiare.

Ce ar primi Ucraina în schimb și condiția pusă de Franța

Chiar dacă beneficiile financiare majore sunt amânate, planul franco-german include câteva avantaje. Documentul german menționează că noul statut ar avea „putere simbolică prin nume” și ar putea fi acordat printr-o simplă decizie politică, evitând „procedurile îndelungate”. Cel francez adaugă că ar permite „un progres foarte vizibil pentru cetățenii țărilor candidate”.

Mai exact, o astfel de aderare parțială ar putea include clauza de apărare reciprocă a UE, un beneficiu cheie pentru Kiev în contextul în care aderarea la NATO este exclusă în viitorul apropiat. Potrivit Berlinului, clauza „ar putea fi aplicabilă de facto printr-o simplă declarație politică”. si, pe măsură ce avansează în negocieri, Ucraina ar primi „acces îmbunătățit la programele de finanțare ale UE”, cum ar fi programul de schimb de studenți Erasmus+.

Însă Franța adaugă o condiție suplimentară: organizarea unui referendum național înainte de aderarea fiecărui nou membru. Această cerință este legată și de contextul politic intern, înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor, unde candidații de extremă dreapta ar putea exploata temerile fermierilor francezi.

Ambele țări subliniază că această variantă nu este o alternativă la statutul de membru deplin. Berlinul o descrie ca pe o „scurtătură substanțială, ușor de implementat”, în timp ce Parisul susține că ar „juca un rol de accelerare în acest sens”.