G7 anunță o misiune în Strâmtoarea Hormuz dar numai după încheierea războiului
Miniștrii de externe din G7 au convenit asupra unei misiuni de securizare a Strâmtorii Hormuz, o rută vitală pentru exporturile de energie. Numai că operațiunea va începe abia după încetarea războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran, un conflict care a dus la închiderea de facto a căii navigabile de aproape o lună.
O misiune condiționată
Angajamentul comun vine în contextul în care președintele american Donald Trump intensifică presiunea asupra națiunilor europene pentru a contribui la securizarea apelor pe care Teheranul le-a blocat de la începutul ostilităților. Jean-Noël Barrot, ministrul francez de externe, a fost clar la finalul reuniunii G7 pe care a găzduit-o. „Există un consens foarte larg în cadrul comunității internaționale pentru a păstra bunul comun al libertății de navigație”, a declarat acesta vineri.
Barrot a adăugat că nu se poate accepta o lume în care rutele maritime sunt blocate. „Este exclus să trăim într-o lume în care apele internaționale sunt închise navigației, în special în contextul unor conflicte care nu privesc țările care au nevoie ca această navigație să continue.”
O misiune internațională de escortare a navelor va opera „odată ce calmul va fi restabilit” și „într-o postură strict defensivă”, conform dreptului internațional, a precizat ministrul francez. „Se va întâmpla neapărat într-un fel sau altul”, a insistat el, evocând legea mării. „Cu fiecare zi ce trece, situația se înrăutățește din cauza lipsei traficului maritim din Golful Persic către restul lumii.”
Presiunea lui Trump și amenințarea lui Rubio
Înainte de acordul de principiu, tonul a fost unul destul de tăios. Trump și-a manifestat în repetate rânduri frustrarea față de refuzul aliaților europeni și NATO de a organiza o misiune maritimă în Hormuz, care, e drept, ar implica riscuri militare uriașe. „Sunt atât de dezamăgit de NATO, pentru că acesta a fost un test pentru NATO. A fost un test. Ne puteți ajuta”, a spus el joi. „Ne vom aminti.”
Iar înainte de a ajunge în Franța, Secretarul de Stat Marco Rubio a lăsat să se înțeleagă că, în urma refuzului european, Casa Albă s-ar putea dezangaja din eforturile de a opri invazia Rusiei în Ucraina. O amenințare cât se poate de directă. „Ucraina nu este războiul Americii, și totuși am contribuit la acea luptă mai mult decât orice altă țară din lume. Așadar, va fi ceva de examinat de care președintele va trebui să țină cont pe viitor”, a afirmat Rubio.
Odată ajuns la reuniunea de la abația Vaux-de-Cernay (lângă Paris), Rubio a calmat spiritele, clarificând că SUA cer aliaților să pregătească misiunea pentru perioada de după război, nu pentru o desfășurare imediată. „Întotdeauna am considerat-o o necesitate post-conflict”, a spus Rubio la plecare. El a avertizat că Teheranul ar putea impune o închidere permanentă după ostilități. „Primele tancuri petroliere care vor trece prin strâmtoare după terminarea acestei operațiuni vor dori o escortă de la cineva, altfel nu vor putea obține asigurare. Lumea ar face bine să se mobilizeze și să facă ceva în acest sens. Și în special țările care depind cel mai mult de strâmtoare: țări bogate, țări puternice, țări capabile.”
Poziția europeană și factorul rus
Johann Wadephul, ministrul de externe al Germaniei, s-a arătat optimist. „Germania este cu siguranță dispusă să joace un rol după încetarea ostilităților, când vine vorba de asigurarea siguranței navigației în Strâmtoarea Hormuz”, a spus el.
Peste 30 de țări, inclusiv Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Canada și Japonia, au semnat o declarație prin care își exprimă „disponibilitatea de a contribui la eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranță” prin Hormuz. Secretarul britanic de externe, Yvette Cooper, a subliniat că acțiunea va fi defensivă. „Iranul nu poate pur și simplu să țină ostatică economia globală”, a declarat Cooper. „Trebuie să ne protejăm economia globală de țările care vor să o folosească drept armă împotriva noastră.”
Dar cum rămâne cu legăturile dintre conflicte? Înaltul Reprezentant Kaja Kallas a atras atenția asupra unui detaliu esențial: rolul Moscovei, care ar furniza Teheranului drone și informații pentru a ținti activele americane. „Aceste războaie sunt foarte strâns legate între ele”, a spus Kallas joi. „Dacă America vrea ca războiul din Orientul Mijlociu să se oprească, ca Iranul să nu-i mai atace, ar trebui să pună presiune și pe Rusia, astfel încât aceasta să nu-i mai poată ajuta.”
Mai mult, Rubio a avertizat că armele americane alocate Ucrainei ar putea fi deviate „dacă avem nevoie să ne refacem stocurile”.
„Noi vom fi întotdeauna pe primul loc.”
Impact economic și ultimatumuri
Strâmtoarea Hormuz este un pasaj critic prin care, în condiții normale, trece o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze. Blocajul a trimis deja piețele energetice în haos. Prețul țițeiului Brent a urcat din nou la 110 dolari pe baril vineri, în timp ce la hub-ul de gaze TTF, referința europeană, prețul se situa în jurul valorii de 54 de euro pe megawatt-oră (MWh).
Comisarul pentru economie, Valdis Dombrovskis, a avertizat că un conflict prelungit ar putea arunca economia europeană într-un scenariu de stagflație, cu un impact negativ de 0,4 puncte asupra creșterii și o majorare a inflației cu un punct procentual.
Între timp, jocurile diplomatice continuă. Duminica trecută, Trump a dat Iranului 48 de ore să redeschidă calea navigabilă, amenințând cu atacuri asupra infrastructurii energetice. Joi, însă, a prelungit termenul cu 10 zile, se pare că la cererea guvernului iranian. Teheranul a transmis la ONU că va garanta trecerea în siguranță a navelor „neostile”, o ofertă care, până acum, nu a convins pe nimeni.
