Garda de Mediu Brașov folosește o dronă de 60.000 de euro. Cum depistează din aer arderi și deșeuri îngropate

Garda de Mediu Brașov a început să folosească o dronă achiziționată prin PNRR, în valoare de 60.000 de euro, pentru depistarea din aer a unor infracțiuni de mediu, precum arderile de deșeuri și depozitările ilegale. Echipamentul poate identifica inclusiv focare care ard mocnit și deșeuri îngropate în sol, fără ca echipele de control să intre imediat în teren.
Concret, drona este dotată cu cameră cu termoviziune și senzori în infraroșu, are o autonomie de zbor de peste 30 de minute cu două baterii și poate coborî până la 100 de metri deasupra solului fără ca motorul să-i fie auzit. Pentru autorități, asta schimbă modul de control în zonele greu accesibile, cu vegetație abundentă sau de-a lungul cursurilor de apă, unde abandonările de deșeuri sunt mai greu de surprins prin verificări clasice.
Miza investiției nu este doar tehnică. Dacă imaginile obținute din aer sunt folosite ca probe în instanță, controalele se pot transforma mai repede în sancțiuni, iar costul de 60.000 de euro capătă o justificare practică: instituția poate documenta mai ușor fapte care altfel ar rămâne ascunse. Numai că, până acum, nu au fost anunțate public date despre câte sancțiuni au fost aplicate ori câte dosare au fost deschise cu ajutorul acestei drone.
Drona caută focare ascunse și deșeuri îngropate
Unul dintre comisarii care operează echipamentul, Ionuț Moja (comisar al Gărzii de Mediu Brașov), a explicat că sistemul permite identificarea precisă a punctelor suspecte direct din telecomandă.
„Aceasta este camera. Aici, pe telecomandă, avem toate informațiile. Văd de la altitudine, pe infraroșu, unde suntem poziționați și așa mai departe.”
Același comisar a arătat că aparatura nu se limitează la ce este vizibil la suprafață, ci poate semnala și anomalii termice din sol.
„De asemenea, putem să vedem cu ea chiar în profunzime. Deci, dacă sunt deșeuri îngropate în sol și degajă o anumită temperatură, cu această cameră putem să vedem.”
Aici este diferența față de un control obișnuit: un depozit ilegal acoperit cu pământ sau un focar care nu produce flacără deschisă poate fi mai greu de depistat de la nivelul solului. Iar pentru comunitățile din apropiere, efectul practic ține de timp și de acoperire: zone mai mari pot fi verificate într-un singur zbor de peste 30 de minute, fără deplasări repetate ale comisarilor.
Imaginile pot fi folosite în instanță chiar fără deplasarea comisarilor
Potrivit Observatornews, unul dintre locurile unde drona a fost văzută survolând este comuna Sânpetru, județul Brașov, în apropierea rezervației naturale Lempeș. Alegerea locului arată tipul de utilizare urmărit de instituție: areale întinse, cu zone sensibile și acces dificil.
Cristina Veștemean (comisar al Gărzii de Mediu Brașov) a explicat că aparatul este folosit mai ales pentru abandonări de deșeuri în terenuri întinse, vegetație deasă și în apropierea apelor. Partea cu impact juridic este însă alta: filmările au valoare de probă.
„Noi mergem, în special, pe zona de abandonări de deșeuri, în zonele de areal întins sau în zonele cu vegetație abundentă care nu sunt vizibile, în zone de cursuri de apă. Toate imaginile care sunt filmate cu această dronă sunt probe în instanță. Deci noi putem să utilizăm aceste drone în filmările noastre și, ulterior, putem să aplicăm sancțiunile legale, chiar dacă nu ne-am deplasat fizic în teren.”
Pentru cei care poluează, asta înseamnă un risc mai mare de a fi documentați fără avertisment prealabil. Pentru administrațiile locale și pentru locuitorii din zonele afectate de gropi clandestine de gunoi, înseamnă că sesizările ar putea fi verificate mai rapid. Dar lipsesc încă informațiile esențiale pentru a măsura eficiența investiției: nu a fost anunțat câte controale a generat drona, care sunt cele mai frecvente abateri detectate, ce costuri are operarea anuală și cum este asigurat personalul calificat pentru folosirea ei.
Investiția prin PNRR arată modernizarea, dar rezultatul se va vedea în sancțiuni
Achiziția a fost făcută cu fonduri europene din PNRR, mecanism prin care statul finanțează și modernizarea unor instituții publice. În cazul Gărzii de Mediu, utilitatea unei astfel de cheltuieli se va măsura mai puțin prin numărul de zboruri și mai mult prin efectul de control: câte depozitări ilegale sunt descoperite, câte arderi sunt oprite și câte sancțiuni rezistă în instanță.
Și reacția autorităților locale din zona unde drona a fost observată indică faptul că miza este una practică, nu de imagine. Marian Arhire (primarul comunei Sânpetru) a spus că aparatul poate fi util tocmai în punctele greu de verificat de la sol.
„Mi se pare un sistem foarte interesant. Mă bucur să văd că se fac investiții în tehnologie de genul acesta. Și consider că o să fie mult mai practic, astfel încât să poată identifica deșeurile din zonele mai greu accesibile și focarele de pe raza localității.”
Dar datele publicate până acum nu arată dacă tehnologia folosită la Brașov va fi extinsă și în alte județe sau câte drone similare au fost cumpărate la nivel național. Nu au fost prezentate nici planuri privind alte echipamente avansate care să completeze supravegherea de mediu.
Faptul concret anunțat până acum este acesta: la Brașov, imaginile filmate de drona cumpărată prin PNRR pot fi folosite ca probe în instanță pentru aplicarea sancțiunilor legale, inclusiv fără deplasarea fizică a comisarilor în teren.







