General acuză paralizie decizională în Armata Română. Ignoră rapoarte privind adaptarea la noile tehnologii

Un fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO expune public paralizia decizională de la vârful Armatei Române. Generalul în rezervă Dorin Toma acuză conducerea militară de la București că a ignorat sistematic rapoartele oficiale privind adaptarea trupelor la noile realități tehnologice din teren.

Miza acestei opacități instituționale depășește cu mult orgoliile de la nivelul Statului Major. Refuzul de a integra rapid lecțiile tactice din Ucraina vulnerabilizează direct capacitatea de apărare a României și blochează interoperabilitatea reală cu trupele aliate staționate pe teritoriul național.

Decalajul tehnologic de pe Flancul Estic

Conform procedurilor de adaptare la conflictul de la graniță (pe baza Articolului 3 din tratatul alianței), comandamentul condus de Toma avea misiunea clară de a monitoriza războiul din Ucraina. Observațiile tactice urmau să fie transferate imediat către structurile naționale care aveau trupe în România și Bulgaria, pentru a modifica din mers modul de instruire și dotare.

RecomandăriGeneralul Petraeus anunță sfârșitul erei blindatelor grele. Armata SUA regândește strategiile cu tancuri.

Iar aici intervine ruptura majoră. În timp ce aliații occidentali cereau constant feedback și modificau protocoalele de luptă, structurile militare românești au rămas complet încremenite. Așa cum reiese dintr-un interviu publicat recent de Adevarul, comunicarea cu autoritățile de la București a fost un proces extrem de rigid.

Cifrele și faptele din teren contrazic discursurile oficiale.

V-ați gândit vreodată cum arată de fapt trupele noastre lângă cele franceze sau belgiene? Până la urmă, realitatea de la exercițiile comune a scos la iveală un decalaj periculos.

„Simțeam că nu se ținea cont de ceea ce noi le transmiteam de mai multe ori, de ceea ce reclamam și de toate propunerile noastre. Adică soldații veneau la exercițiile militare tot fără drone, tot fără sisteme antidronă, organizați în aceeași structură învechită, din punct de vedere tactic acționau în același mod, deși existau tactici noi cu care îi țineam la curent.” – General (r) Dorin Toma, fost comandant Divizia Multinațională Sud-Est a NATO

Rapoarte oficiale ignorate la București

Dar lucrurile nu se opresc la o simplă lipsă de comunicare informală. Vorbim despre rapoarte oficiale trimise pe lanțul de comandă și lăsate fără niciun fel de reacție. factorii de decizie din armată primeau informările de la NATO, dar la următoarele exerciții soldații români se prezentau cu aceleași arme și aceleași tactici depășite.

RecomandăriPSD acuză Guvernul de trafic de influență. Fondurile SAFE pentru Armată, miza unei dispute politice.

Generalul Toma avea în subordine militarii dislocați pe teritoriul României și Bulgariei, planificând activitățile de instrucție pentru trupele franceze, belgiene și italiene. Întâlnirile periodice cu comandanții acestor națiuni arătau o cu totul altă abordare a profesiei militare.

RecomandăriAcuzații grave la PNL. Sorin Grindeanu. „O armată de boți, roboți și tiriboți”

Contrastul major cu aliații occidentali

Și diferența de atitudine s-a văzut cel mai clar în teren. Aliații occidentali veneau pentru perioade de 4 până la 6 luni, cu scopul de a testa sisteme noi și de a se instrui continuu, cerând proactiv evaluări de la comandamentul NATO.

„Diferența era că la ceilalți se observa imediat o transformare, se observa o schimbare a modului de operare, o adaptare și receptivitate la ceea ce li se transmitea. Doar la noi nu se întâmpla nimic.” – General (r) Dorin Toma

Generalul subliniază că nu militarii de rând sunt problema, ci factorii de decizie care ar fi trebuit să înțeleagă nevoia urgentă de transformare. Aceștia aveau responsabilitatea națională de a achiziționa echipamente noi și de a regândi instrucția (așa cum dictează noile evoluții tactice), obligație pe care au tratat-o cu dezinteres.

Decizia de a scoate instrucția militară din acest blocaj birocratic aparține exclusiv actualei conduceri a Ministerului Apărării. Până la o eventuală restructurare a modului în care Statul Major procesează și implementează lecțiile din Ucraina, militarii români continuă să se antreneze pe tactici vechi, așteptând o reformă care întârzie să apară pe planificările oficiale.