Guvernul prelungește plafonarea prețurilor la energie pentru curent și gaz

Guvernul trage frâna de urgență și prelungește schema de plafonare a prețurilor la energie și după 31 martie 2026. Decizia, așteptată de milioane de români și de întreaga economie, vine pe fondul unei noi crize internaționale care a aruncat în aer piețele energetice. Conflictul izbucnit în Orientul Mijlociu a dus la o explozie a prețului gazelor în Europa, cu creșteri de până la 75% într-o singură săptămână la bursa de la Amsterdam. În acest peisaj volatil, menținerea prețurilor „înghețate” a devenit singura soluție pe termen scurt pentru a evita un șoc în facturi. Analizăm în continuare care sunt prețurile exacte pe care le vom plăti, pentru cât timp se aplică măsura și care sunt provocările pe termen lung pentru România într-o Europă dependentă de importuri.

Cât vom plăti pentru curentul electric

Schema de plafonare pentru energia electrică, care ar fi trebuit să expire, va fi cel mai probabil prelungită pe un model similar celui aplicat anul trecut, stabilit prin Ordonanța de Urgență nr. 6/2025. Actul normativ a introdus o facturare diferențiată, menită să protejeze consumatorii vulnerabili, iar aceste praguri de consum și prețuri vor rămâne în vigoare.

Concret, prețurile la energia electrică după 1 aprilie 2026 vor fi următoarele:

RecomandăriGuvernul prelungește plafonarea prețurilor la gaze până în anul 2027

Maximum 0,68 lei/kWh (TVA inclus) pentru clienții casnici al căror consum lunar este de până la 100 kWh. De acest preț beneficiază, indiferent de consum, și anumite categorii speciale: familiile care folosesc aparate medicale esențiale, cele cu cel puțin trei copii în întreținere (cu vârsta de până la 18 ani) și familiile monoparentale cu cel puțin un copil minor.

Maximum 0,80 lei/kWh (TVA inclus) pentru un consum lunar cuprins între 100,01 kWh și 255 kWh. Acesta este pragul în care se încadrează majoritatea gospodăriilor din România.

Maximum 1 leu/kWh (TVA inclus) pentru 85% din consumul lunar realizat de clienții casnici care depășesc 255 kWh. Diferența de consum, adică restul de 15%, se va factura la un preț de maximum 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus. Această structură vizează descurajarea consumului excesiv, fără a penaliza drastic depășirile ocazionale.

RecomandăriGuvernul a aprobat alocarea a 335 de milioane de lei pentru plafonarea prețurilor la energie.

Prețul la gaz, înghețat pentru încă un an

În cazul gazelor naturale, veștile sunt și mai bune din perspectiva predictibilității. Măsura de plafonare se va extinde, cel mai probabil, pentru o perioadă de 12 luni, până la 31 martie 2027, pentru a acoperi și următoarea iarnă. Prețurile rămân neschimbate față de schema anterioară.

Astfel, consumatorii casnici vor plăti în continuare un preț final de maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus. Pentru clienții non-casnici, cum ar fi firmele mici și mijlocii, cu un consum anual de până la 50.000 MWh, prețul plafonat va fi de maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus. Măsura este esențială pentru a menține costurile de producție sub control și a frâna presiunile inflaționiste.

„Este o decizie cu efect multiplicator pozitiv și pentru economie. Asigură o predictibilitate a prețurilor și vine în sprijinul consumatorilor vulnerabili”, se arăta în nota de fundamentare a ordonanței de anul trecut, un principiu valabil și astăzi.

O soluție de criză, nu permanentă

Mecanismul de sprijin nu este gratuit. Sumele necesare pentru a acoperi diferența dintre prețul real din piață și prețul plafonat din factură sunt suportate de la bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Muncii și Ministerului Energiei, alimentate din Fondul de Tranziție Energetică. Prelungirea schemei implică și menținerea obligației pentru furnizori de a constitui stocuri minime de gaze în depozite, de 90% din capacitatea totală, pentru a garanta securitatea aprovizionării.

RecomandăriGuvernul prelungește plafonarea adaosului la alimente până la 30 iunie

Oficialii au subliniat că măsura este una tranzitorie. Scopul declarat este de a pregăti terenul pentru o revenire la piața liberă, dar nu oricum, ci printr-o tranziție care să includă „măsuri de sprijin care se vor acorda punctual consumatorilor afectați de sărăcia energetică”. Problema este că această tranziție este amânată de fiecare nouă criză externă.

Europa, între facturile mari și obiectivele climatice

Situația din România nu este unică. Întreaga Uniune Europeană se confruntă cu o dilemă majoră. Pe de o parte, există presiunea costurilor, amplificată de dependența de importurile de combustibili fosili. Conflictul din Iran și oprirea exporturilor de gaz natural lichefiat (GNL) din Qatar au paralizat „transporturi de energie vitală la nivel global”, după cum notează agenția Reuters, și au arătat cât de vulnerabil este continentul. Nivelurile scăzute ale stocurilor de gaze la nivel european devin o problemă majoră în fața unor astfel de șocuri.

Doar că 2026 este considerat un an decisiv pentru viitoarea arhitectură climatică și energetică a UE. Se negociază bugetul post-2028 și se stabilesc regulile pentru atingerea țintelor de mediu post-2030. Analiștii de la Bruegel atrag atenția asupra costurilor generate de o politică climatică „fragmentată”, în care fiecare stat membru aplică propriile soluții, în loc să existe un sistem unitar și eficient. Această fragmentare, deși justificată politic pe termen scurt pentru a calma nemulțumirile sociale, crește costurile totale ale tranziției verzi.

Întârzierea aplicării unor mecanisme precum noua taxă pe carbon pentru transport și clădiri (ETS 2) arată exact această tensiune între obiectivele pe termen lung și realitățile imediate. Întrebarea care se pune acum este ce se va întâmpla când actuala prelungire a plafonării va ajunge la final. Fără o stabilizare a piețelor internaționale și fără un mecanism de sprijin bine definit pentru consumatorii vulnerabili, România riscă să se afle în exact același punct și în primăvara lui 2027.