Hunedoara atrage investiții de peste 1,4 miliarde euro. Județul adaugă 2.500 MW capacitate energetică.

Fostul pol al industriei grele din România se pregătește de o transformare radicală, cu implicații majore pentru întregul sistem național. Județul Hunedoara ar putea adăuga capacități de producție de aproape 2.500 de MW, susținute de investiții masive în infrastructura de la Mintia, Retezat și Paroșeni.

Dincolo de cifrele brute, miza administrativă și financiară este uriașă. Vorbim despre contracte și infuzii de capital de peste 1,4 miliarde de euro care nu doar că resuscitează o zonă afectată de închiderea minelor, dar reconfigurează o bună parte din securitatea energetică a țării. Ce înseamnă concret pentru piața de energie? O trecere definitivă de la huilă la gaze naturale și hidroenergie eficientizată, aspect esențial pentru reducerea dependenței de importuri în perioadele de vârf de consum.

Așa cum s-a întâmplat în anii ’90 cu declinul combinatelor siderurgice, prăbușirea industriei extractive lăsase un gol imens în economia locală. La începutul acelei perioade, Hunedoara număra aproape 100.000 de salariați în industria grea. Până în 2024, producția de energie scăzuse la puțin peste 700 MW. Iar acum, infrastructura moștenită din secolul trecut devine fundația pentru noile proiecte de anvergură.

RecomandariPIB triplat si investitii de 100 miliarde euro. Oana Toiu anunta bilantul aderarii la UE

Miliardul de euro de la Mintia și modernizarea din Retezat

Termocentrala Mintia, achiziționată în 2022 de grupul Mass Group Holding, înghite o investiție privată de peste 1,2 miliarde de euro. Fosta centrală pe cărbune se transformă într-un complex modern pe gaze naturale, cu o capacitate instalată de peste 1,7 GW. Într-o amplă analiză publicată duminică de Adevarul, se detaliază stadiul acestor lucrări monumentale de pe malul Mureșului.

„Acest proiect este foarte important pentru stabilitatea sectorului energetic din România, este important pentru comunitatea locală și pentru oportunitățile de angajare. Avem deja în jur de 950 de muncitori, iar foarte curând vom ajunge la 1.000. Sperăm să intrăm în producție cu prima turbină pe gaz până în luna iunie, anul acesta, iar cu a doua, în jurul lunii august. Totul depinde de suportul autorităților, inclusiv Transgaz și Transelectrica. Ținta noastră este să avem ciclu combinat până în luna octombrie a acestui an.” – Shadi Abulkhair, directorul Mass Global Energy

Și lucrurile nu se opresc la sectorul gazelor naturale. Hidroelectrica a semnat recent un contract de 188,4 milioane de euro, fără TVA, pentru retehnologizarea Centralei Hidroelectrice Râul Mare, Retezat, un colos energetic inaugurat în 1986.

„Prin proiectul de retehnologizare vor fi recuperați și integrați în exploatare încă aproximativ 135 MW disponibili în mod real, ceea ce va contribui mare la creșterea capacității de producție, la îmbunătățirea serviciilor de sistem furnizate SEN și la consolidarea securității energetice a României. Investiția vizează pregătirea centralei pentru un nou ciclu de viață operațională, prin înlocuirea principalelor echipamente electromecanice și implementarea unor soluții tehnologice moderne.” – Hidroelectrica

Sfârșitul epocii cărbunelui la Paroșeni

Mai e oare loc pentru huilă în noul peisaj energetic? Răspunsul este un nu categoric pe termen mediu. Termocentrala Paroșeni, inaugurată în 1956 și dependentă istoric de minele din Valea Jiului, se apropie de sfârșitul activității sale tradiționale.

„Pentru Termocentrala Paroșeni, conform programului de decarbonizare, decembrie 2030 este ultima lună în care va putea să ardă cărbune din Valea Jiului. Avem un proiect agreat de către Guvernul României pentru a instala o turbină pe gaze, care poate ajunge până la 500 MW, și eu sper ca, după realizarea unui studiu de fezabilitate, acesta să poată fi implementat chiar până în anul 2030.” – Casian Nițulescu, fost secretar de stat

Dar implementarea acestor soluții de ultimă generație nu depinde doar de voința și banii investitorilor. Cum vor gestiona companiile de stat racordarea noilor capacități la rețeaua națională de transport până la termenele asumate pentru 2026 și 2030, o vulnerabilitate administrativă clasică în marile proiecte de infrastructură din România.

RecomandariRomânia a negociat la Washington investiții de 3,5 miliarde euro în energie și gaze