Infracționalitatea generală a scăzut în Constanța, dar strada și violența domestică rămân probleme

Cătălin Predoiu, ministrul interimar al Afacerilor Interne, a discutat despre Programul Litoral 2026 și despre Proiectul-pilot Constanța, prezentând un tablou dual al aceluiași județ. A anunțat scăderea infracționalității generale și a celei din mediul școlar, dar a admis că violența domestică, accidentele rutiere și infracționalitatea stradală continuă să crească.
Infracționalitatea stradală a urcat cu 3% în județul Constanța, iar numărul accidentelor de circulație a înregistrat un plus de aproximativ 45%. În același raport, violența domestică a crescut cu 15%. Strada, familia și traficul rămân vulnerabilități directe pentru locuitori și turiști, în ciuda prezenței mai mari a forțelor de ordine.
MAI mizează pe rezultatele proiectului lansat după un „moment critic, tragic” pentru a arăta schimbări măsurabile în Constanța. Totuși, exact capitolele cu impact direct asupra populației rămân problematice și arată punctual zonele unde statul pierde teren.
Predoiu a atribuit aceste rezultate proiectului aplicat în județ și noii abordări din minister. Potrivit digi24.ro, ministrul interimar a prezentat Programul Litoral și proiectul din Constanța drept o probă de „refacere instituțională” a MAI, după un episod critic pentru sistem.
„Proiectul-pilot Constanța a produs rezultate: infracționalitatea generală și cea din mediul școlar au scăzut și prezența forțelor de ordine este mai vizibilă.”
Ministerul capitalizează astfel public pe reducerea faptelor penale în ansamblu și pe vizibilitatea poliției în stradă. Infracționalitatea din mediul școlar a scăzut vizibil în Constanța și la nivel național, ca urmare a unui program dedicat.
Scădere generală, dar creșteri la violența domestică și trafic
Predoiu a precizat că faptele stradale au crescut cu 3%. Acestea se petrec în același județ unde infracțiunile comise cu violență sunt în scădere, fenomen care indică o simplă deplasare a presiunii infracționale.
„În ansamblu, infracționalitatea a scăzut în județul Constanța. Nu a scăzut întâmplător. A scăzut pentru că au fost colegi care au muncit și au pus în aplicare acest Proiect-pilot. Sigur, sunt și zone în care infracționalitatea a crescut, este adevărat. De exemplu, putem spune că infracționalitatea stradală a crescut cu 3%. În schimb, alte tipuri de infracțiuni, cele comise cu violență, de pildă, au scăzut.”
Diferența dintre infracționalitatea totală și cea stradală se traduce direct în percepția de siguranță a publicului. Scăderea pe total nu elimină riscul resimțit pe stradă, la contactul cu tulburarea ordinii sau cu furturile.
Violența domestică a înregistrat un plus de aproximativ 15%. Predoiu a explicat că fenomenul are răspândire națională și depășește specificul județului Constanța. Problema socială necesită o abordare care trece de patrule și de simpla vizibilitate a uniformei.
Traficul prezintă o dinamică similară. Numărul accidentelor de circulație din Constanța a crescut cu aproximativ 45%, chiar dacă bilanțul victimelor este mai mic. Presiunea pe mobilitatea locală rămâne constantă în sezonul estival, situație explicată de Predoiu prin deficiențele de conformare, comportamentul șoferilor și infrastructura rutieră.
Ministerul invocă astfel limitele rețelei rutiere și comportamentul la volan. Disproporția este evidentă: accidentele cresc cu 45% într-un județ în care autoritățile revendică scăderea infracționalității generale.
MAI se adaptează la noi amenințări cu drone și Pază de Coastă întărită
Ministrul a inclus în bilanț și componenta amenințărilor recente. Guvernul pregătește o legislație specială pentru protecția împotriva dronelor și structurează entități dedicate administrării acestora. Prin programul SAFE, MAI va primi drone pentru supraveghere, monitorizare și informare operativă.
Supravegherea frontierei și a litoralului constănțean impune acțiuni practice imediate. Concomitent, MAI își adaptează structurile la riscuri neconvenționale, care se îndepărtează de infracționalitatea clasică.
„Am dispus, prin ordin, un plan de creștere a capacității operaționale a Pazei de Coastă din cadrul Poliției de Frontieră, dar și a tuturor structurilor implicate, astfel încât să putem răspunde mai eficient acestui tip de provocare. Lucrurile nu sunt încă pe deplin clarificate privind natura și evoluția acestui tip de amenințare. Există numeroase instituții care au responsabilități în acest domeniu și toate trebuie să își adapteze capacitățile.”
Amenințarea reprezentată de drone rămâne un domeniu neclarificat integral, motiv pentru care MAI dezvoltă simultan norme noi, structuri dedicate și planuri pentru întărirea Pazei de Coastă.
Proiectul din Constanța a apărut ca răspuns la slăbiciunile sistemului constatate în urmă cu trei ani. Potrivit lui Predoiu, MAI a evaluat situația obiectiv și a lansat acest prim proiect-pilot pentru a acoperi deficiențele.
Ministrul interimar a subliniat că instituția a început o „refacere instituțională”, diferită de simpla idee de reformă. Programul Litoral ilustrează acțiunile ministerului în teren, cu un bilanț mixt în Constanța: scăderea infracționalității generale și școlare, alături de creșteri de 3% la faptele stradale, 15% la violența domestică și 45% la accidentele rutiere.














