Curtea Supremă a Statelor Unite a ales să nu revizuiască o lege care sancționează boicotarea Israelului în statul Arkansas, lăsând în vigoare decizia unei instanțe inferioare de a menține măsura.
Susținătorii libertății de exprimare au deplâns decizia marți, subliniind însă că această mișcare nu înseamnă că instanța supremă afirmă constituționalitatea legilor antiboicot.
În ultimii ani, zeci de state americane au aprobat măsuri de combatere a mișcării de boicot, dezinvestire și sancțiuni (BDS) condusă de palestinieni, care își propune să facă presiuni pașnice asupra Israelului pentru a-și opri abuzurile împotriva palestinienilor.
„Dreptul la libertatea de exprimare include dreptul de a participa la boicoturile politice”, a declarat Holly Dickson, director executiv al Uniunii Americane pentru Libertăți Civile (ACLU) din Arkansas, într-o declarație de marți.
„America a fost fondată pe boicoturi politice, iar boicoturile sunt o modalitate puternică de a vorbi și de a crea schimbare.”
Primul Amendament al Constituției SUA garantează dreptul la libertatea de exprimare.
Într-un interviu telefonic cu Al Jazeera, avocatul personalului ACLU Brian Hauss a declarat că decizia instanței superioare de a nu lua cazul nu își exprimă opiniile cu privire la fondul litigiului.
El a spus că uneori Curtea Supremă așteaptă până când diferite curți de apel sunt împărțite pe anumite subiecte înainte de a emite un precedent obligatoriu.
„Nu aș supraacti decizia Curții Supreme aici pentru a fi un fel de expresie dacă Primul Amendament protejează dreptul de a boicota sau dacă aceste legi anti-BDS sunt constituționale sau nu”, a spus Hauss.
Cazul Arkansas a început în 2018, când The Arkansas Times, o publicație din Little Rock, s-a alăturat ACLU pentru a da în judecată statul pentru legea sa anti-BDS. Revista a susținut că o universitate publică din stat a refuzat să încheie un contract de publicitate, cu excepția cazului în care publicația a semnat un angajament de a nu boicota Israelul.
Legea Arkansas cere contractanților care nu semnează angajamentul să-și reducă onorariile cu 20%.
O instanță districtuală a respins inițial procesul, dar un complet de apel format din trei judecători a blocat legea printr-o decizie divizată în 2021, hotărând că aceasta încalcă Primul Amendament.
În iunie anul trecut, Curtea al optulea circuit a reînviat statutul anti-BDS, anulând decizia completului în favoarea revistei. În săptămânile care au urmat, ACLU a cerut Curții Supreme să revizuiască cazul.
Odată cu decizia de marți a instanței superioare, respectivul litigiu și-a atins limitele.
Hauss a criticat argumentul curții de apel conform căruia boicoturile politice se încadrează în activitatea economică, nu în „comportamentul expresiv”, declarând că acesta încalcă precedentul Curții Supreme din 1982.
„Nu există nicio dovadă că boicoturile Israelului au vreun efect economic deosebit de dezastruos asupra veniturilor fiscale ale Arkansasului sau a relațiilor comerciale”, a spus Hauss pentru Al Jazeera.
„Ma degrabă, pare evident că statul vizează aceste boicoturi din cauza mesajului lor”.
Statele americane s-au grăbit să sancționeze Ben & Jerry’s după ce producătorul de înghețată a decis să facă afaceri în Cisiordania ocupată.
Legile anti-BDS variază de la stat la stat, dar ele urmează în mare măsură o formulă similară de „boicotare a boicoterilor”, statele reținând anumite beneficii persoanelor și întreprinderilor care refuză să se asocieze cu Israelul.
Astfel de legi se aplică adesea nu doar Israelului, ci și teritoriilor palestiniene și arabe aflate sub ocupație ilegală israeliană. De exemplu, mai multe state americane s-au grăbit să-și activeze măsurile anti-BDS împotriva Ben & Jerry’s anul trecut, după ce producătorul de înghețată a declarat că va înceta să-și mai vândă produsele în Cisiordania ocupată.
Marți, Meera Shah, avocat al grupului de advocacy Palestine Legal, a numit eșecul Curții Supreme de a aborda cazul Arkansas o „ocazie ratată” de a afirma dreptul de a boicota.
„Dar recunoaștem că instanțele – și în special această Curte – nu pot fi contate pentru a ne proteja drepturile fundamentale”, a spus Shah pentru Al Jazeera într-un e-mail.
„Doar organizându-ne câștigăm, motiv pentru care este esențial să continuăm boicotarea, chiar dacă continuăm să respingem aceste legi neconstituționale în instanțe și în legislative.
„Această decizie nu îi împiedică pe oamenii obișnuiți să continue să își ridice vocea în mod colectiv și să-și folosească puterea economică pentru dreptate.”
Editorul Arkansas Times, Alan Leveritt, a condamnat, de asemenea, decizia Curții Supreme, denumind legislația antiboicot a statului o încălcare „odioasă” a drepturilor constituționale ale SUA.
„Curtea Supremă poate ignora drepturile noastre conform Primului Amendament, dar vom continua să le exercităm cu fermitate”, a spus Leveritt în revistă.
Mai multe organizații pentru drepturile omului au acuzat Israelul că a impus politici de „apartheid” împotriva palestinienilor (Fișier: Mussa Qawasma/Reuters) Pedepsirea boicoturilor dincolo de Israel
Avocații și-au exprimat îngrijorarea că legile anti-BDS – adesea adoptate cu sprijin bipartizan în statele dominate deopotrivă de republicani și democrați – deschid calea pentru încălcări mai mari ale libertății de exprimare.
De exemplu, mai multe state au introdus proiecte de lege – modelate după măsurile anti-BDS – pentru a penaliza boicotarea firmelor de combustibili fosili și a altor industrii.
Hauss, avocatul personalului ACLU, a spus că unii legiuitori se simt încurajați să aplice eforturile anti-boicot pentru a protesta mișcărilor cărora li se opun.
„Tot felul de interese speciale… vor face lobby legislative ale statelor pentru o legislație de protecție pentru a suprima boicoturile consumatorilor asupra activităților lor și, în esență, să-i imunizeze de disidența politică”, a spus el.
În contextul Israel-Palestina, activiștii spun că legile anti-boicot se potrivesc unui model de pedepsire și „anulare” apărătorilor drepturilor palestinienilor din SUA.
În ianuarie, un candidat la funcția de secretar de stat adjunct al SUA pentru democrație, drepturile omului și muncă și-a retras nominalizarea după respingerea republicanilor față de criticile ei la adresa Israelului.
James Cavallaro, un avocat al drepturilor omului, de asemenea a spus, la începutul acestei luni, că administrația Biden și-a retras nominalizarea la funcția de comisar al Comisiei Inter-Americane pentru Drepturile Omului pentru „denunțarea apartheidului” în Israel și Palestina.
Într-una dintre primele lor mișcări ca majoritate în Camera Reprezentanților, republicanii au dat-o afară pe congresista musulman-americană Ilhan Omar de la comisia de politică externă a Camerei la începutul lunii februarie pentru declarațiile anterioare împotriva Israelului.
Amer Zahr, un comedian palestino-american și președinte al grupului de advocacy New Generation for Palestine, a declarat că decizia de marți a Curții Supreme nu legitimează legile anti-BDS, dar poate „încuraja vocile pro-israeliene care încearcă să reducă la tăcere disidența”.
„Deși legile anti-BDS nu au fost găsite ca fiind constituționale, forțele pro-israeliene le vor încadra cu siguranță ca atare, înfricoșând și mai multe critici la adresa Israelului în societatea americană”, a spus Zahr pentru Al Jazeera.
„Din fericire, totuși, mareele se vor întoarce probabil prea repede. Americanii se trezesc rapid la apartheid-ul și tratamentul inuman al palestinienilor din partea Israelului și nicio decizie clericală a Curții Supreme nu poate opri acest val.”
Susținătorii măsurilor anti-BDS spun că sunt necesare pentru a contracara ceea ce ei spun că este un impuls „discriminatoriu” pentru a „demarca” Israelul.
Susținătorii Israelului au salutat decizia marți, senatorul republican Tom Cotton numind-o „o mare victorie pentru Arkansas și America în lupta împotriva mișcării antisemite BDS”.
O victorie grozavă pentru Arkansas și America în lupta împotriva mișcării antisemite BDS.
Mișcarea BDS respinge acuzațiile de antisemitism și spune că face eforturi pentru egalitate împotriva politicilor „rasiste” israeliene.
Hauss de la ACLU a spus că declarația lui Cotton demonstrează că legile anti-BDS sunt despre exprimarea politică.
„Declarația senatorului Cotton arată că scopul acestor legi anti-BDS este de a suprima expresia căreia statul se opune”, a spus Hauss.
„Și oricare ar fi motivele statului pentru a se opune acestei expresii – indiferent de expresia ei –, adevărul este că ei se opun mesajului pe care îl trimite boicotul. Și acesta este singurul lucru pe care Primul Amendament este conceput pentru a preveni.”
Sursa – www.aljazeera.com
