James Webb a găsit a treia planetă gigantică în Beta Pictoris
Astronomii analizau cu instrumentul NIRSpec al telescopului spațial James Webb lumina venită de la Beta Pictoris b. Este unul dintre cele mai studiate sisteme stelare. În date a apărut un semnal care nu trebuia să fie acolo. Liniile de absorbție de monoxid de carbon au indicat prezența unei alte atmosfere. Astfel a fost identificată Beta Pictoris d. Este a treia planetă gigantică cunoscută din sistemul aflat la aproximativ 63 de ani-lumină de Pământ.
O nouă metodă de descoperire a planetelor prin amprentă chimică
Față de cele două planete deja cunoscute în Beta Pictoris, descoperirea ridică la trei numărul de giganți confirmați. Pentru astronomi, schimbarea importantă nu este doar cifra, ci felul în care a fost găsită noua lume: în principal prin spectroscopie cu rezoluție moderată. Adică prin „amprenta” chimică a atmosferei, nu prin imaginea directă, care dă greș mai ușor în zonele încărcate cu praf.
Metoda deschide o cale de căutare în sisteme stelare „cețoase”, unde discurile dense de praf pot ascunde obiecte pe care tehnicile clasice le ratează. Aceasta ar putea accelera identificarea altor exoplanete și ar putea oferi indicii mai rapide despre felul în care se formează și evoluează sistemele planetare.
Beta Pictoris, un sistem stelar tânăr cu trei planete gigantice
Beta Pictoris este un sistem tânăr. Are o vechime estimată la 23 de milioane de ani și este folosit de mult timp ca teren de test pentru studiul formării planetelor. Noua planetă, Beta Pictoris d, are cel puțin de două ori masa lui Jupiter și orbitează steaua la circa 30 de unități astronomice, o distanță comparabilă cu orbita lui Neptun în sistemul nostru solar.
Aidan Gibbs, cercetător postdoctoral la Universitatea din California, San Diego, a explicat că semnalul a apărut în timp ce echipa urmărea altceva.
„Nu căutam o planetă nouă. Încercam să înțelegem una pe care știam deja că există. Apoi, acest semnal revelator a apărut în date unde nu ne așteptam.”
Confirmarea nu s-a oprit la primul indiciu. Observații ulterioare cu instrumentul MIRI al Webb au detectat vapori de apă și metan. O investigație independentă condusă de Ben Sutlieff (Universitatea din Edinburgh) și Markus Bonse (European Southern Observatory) a ajuns la aceeași concluzie folosind Very Large Telescope și camera NIRCam a Webb, conform Sciencedaily.
„A existat o sursă neașteptată de lumină strălucitoare în imaginile Unității de Câmp Integral, dar am învățat să nu avem încredere în petele luminoase din imagini. Pot fi artefacte instrumentale sau alte structuri din discul de resturi. Obținând un spectru în același timp cu imaginea, am putut să ne confirmăm rapid suspiciunile.”
Jean-Baptiste Ruffio, de la Universitatea din California, San Diego, a arătat de ce spectroscopia schimbă ritmul descoperirii. Dintr-un spectru, astronomii nu stabilesc doar că obiectul este o planetă. Ei încep imediat să strângă date despre temperatura, chimia și mișcarea sa. În cazul Beta Pictoris d, cercetătorii continuă analiza pentru a rafina estimările despre temperatură, compoziție atmosferică și orbită.
Descoperirea întărește și rolul telescopului James Webb, un program internațional condus de NASA. Datele deja adunate de Webb pot fi acum recitite cu o cheie nouă: semnătura chimică a unei planete ascunse poate conta la fel de mult ca imaginea ei.
