Kaja Kallas, în centrul unui conflict diplomatic cu Israelul. Cum s-a rupt unitatea UE la summitul de la Bruxelles
Un schimb diplomatic dur între Kaja Kallas, șefa diplomației europene, și Israel a ajuns în centrul summitului UE de la Bruxelles, după relatări de presă potrivit cărora oficialul european ar fi comparat în privat tratamentul aplicat de Israel palestinienilor cu regimul de apartheid din Africa de Sud. Reacția israeliană a mers până la anunțul unei rupturi de contacte, iar liderii europeni au răspuns diferit, semn că Uniunea nu are o poziție comună nici când își apără propriul reprezentant, nici când discută relația cu Israelul.
20 de state membre au cerut, la ultima reuniune a miniștrilor de externe ai UE, ca Executivul european să vină cu opțiuni pentru restricții comerciale împotriva așezărilor israeliene din teritoriile palestiniene ocupate. Este o majoritate largă în interiorul Uniunii, dar nu suficientă pentru pasul mai mare, suspendarea acordului de asociere cu Israelul, unde Comisia Europeană spune că nu există majoritate calificată în Consiliul UE, iar Germania și Italia blochează o asemenea decizie.
Miza pentru statele membre, inclusiv pentru România, este una de politică externă practică, nu doar de limbaj diplomatic. Dacă disputa se adâncește, UE riscă să intre în negocieri cu Israelul fără o voce unică, ceea ce slăbește capacitatea blocului european de a impune condiții comerciale sau politice. Iar pentru un stat membru, asta înseamnă mai puțină predictibilitate într-un dosar care atinge securitatea regională, comerțul și relațiile externe ale Uniunii.
Israelul amenință cu ruperea contactelor, Kallas evită confirmarea directă
Acuzațiile au apărut după rapoarte media care susțin că, în timpul unei vizite în Mexic de luna trecută, Kaja Kallas le-ar fi spus în privat diplomaților UE că tratamentul aplicat de Israel palestinienilor seamănă cu regimul apartheid din Africa de Sud. Informația nu este confirmată oficial de șefa diplomației europene.
Ministrul israelian de Externe, Gideon Sa’ar, a reacționat public și a anunțat o măsură diplomatică rară în relația cu Bruxellesul. El a declarat că „nu are de ales decât să rupă toate contactele cu doamna Kallas, până când aceasta va retrage calomnia de sânge pe care a aruncat-o asupra singurului stat evreiesc”.
Kaja Kallas nu a confirmat și nici nu a infirmat direct relatările. La summitul UE de la Bruxelles, ea a cerut menținerea dialogului și a angajamentului diplomatic. Când a fost întrebată despre acuzații, răspunsul ei a fost scurt: „Nu pot lupta cu umbrele tot timpul.”
Dar Kallas a arătat clar că relația cu guvernul israelian este deja tensionată pe alte teme concrete. La summit, ea a spus: „Nu suntem întotdeauna de aceeași părere cu israelienii. De exemplu, în ceea ce privește coloniștii violenți și extinderea așezărilor din Cisiordania, am fost foarte critici.”
Reacțiile liderilor UE arată o Uniune împărțită în două linii
Răspunsurile venite de la liderii europeni nu au mers într-o singură direcție. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a respins public ideea comparației cu apartheidul. La Consiliul European, el a declarat:
„Nu împărtășesc această caracterizare. Trebuie să vorbim despre asta la un moment dat, dar nu împărtășesc această caracterizare deloc.”
-50%Capac Baterie compatibil cu Samsung Galaxy A32 5G A326, NegruCumpără-14%
Kit 15 panouri LED RGBW luminoase modulare inteligente Nanoleaf Lines Starter Kit, Wi-Fi, sincronizare muzica, lumina alba si colorata reglabila, compatibil AppCumpără-50%
Și Janez Janša, premierul Sloveniei, a avut o poziție apropiată, dar a lăsat deschisă problema dacă afirmația a existat sau nu. El a spus la summitul UE: „Nu cred că Israelul practică apartheid și nu am auzit-o pe Kallas spunând asta, dar dacă a făcut-o, s-a înșelat.”
În tabăra opusă, Micheál Martin, prim-ministrul Irlandei, a mutat discuția de la fondul comparației la poziția instituțională a șefei diplomației UE. El a afirmat: „Este inacceptabil. Kaja Kallas este Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene.”
Și Kristen Michal, prim-ministrul Estoniei, a încercat să coboare tensiunea și a vorbit despre o soluție internă între parteneri: „Sper că acest lucru va fi rezolvat între prieteni.”
Un diplomat european, citat sub protecția anonimatului, a rezumat poziția unei părți din aparatul diplomatic european: „Ar trebui să o susținem pe Kallas.”
Disputa vine exact când 20 de state cer măsuri comerciale împotriva așezărilor
Conflictul personal și instituțional apare într-un moment sensibil, pentru că presiunea asupra Israelului crește deja în interiorul Uniunii. Potrivit Euronews, 20 de state membre au cerut Comisiei Europene să pregătească opțiuni pentru restricții comerciale împotriva așezărilor israeliene din teritoriile palestiniene ocupate.
Numai că executivul european s-a arătat rezervat. Argumentul Comisiei este unul de aritmetică politică: nu există o majoritate calificată în Consiliul UE pentru suspendarea acordului de asociere cu Israelul. Germania și Italia se opun acestui pas, iar fără ele măsura nu trece.
Pentru publicul din România, asta înseamnă că o schimbare rapidă de linie a Uniunii este puțin probabilă. Chiar dacă 20 de state cer opțiuni noi, dosarul rămâne blocat la nivelul deciziei efective. Diferența este importantă: a cere variante de sancțiuni nu este același lucru cu adoptarea lor.
Presiunea asupra Kajei Kallas nu vine doar din relația cu Israelul
Disputa cu Israelul se suprapune peste alte presiuni politice asupra Kajei Kallas. Există și rapoarte media privind o posibilă restructurare a departamentului său diplomatic, dar informația nu este confirmată oficial, astfel că poate fi tratată doar ca ipoteză aflată în circulație.
Iar acest detaliu contează. Când șeful diplomației UE este contestat simultan din exterior, de un partener precum Israelul, și din interior, prin discuții despre propria structură instituțională, capacitatea sa de a negocia în numele celor 27 de state scade. Nu pentru că își pierde formal mandatul, ci pentru că fiecare tabără din UE începe să-și proiecteze propria politică prin aceeași funcție.
Datele publicate până acum nu arată care este poziția oficială a României față de comparația Israel-apartheid și nici față de eventualele restricții comerciale cerute de cele 20 de state membre. Nu a fost anunțat nici ce măsuri concrete ar include aceste „opțiuni” cerute Comisiei Europene.
Faptul imediat este că suspendarea acordului de asociere cu Israelul rămâne blocată în Consiliul UE de opoziția Germaniei și Italiei.
