Karim Khan a fost demis cu 82 de voturi, iar Curtea Penală Internațională pierde procurorul-șef

Vineri, la sediul ONU din New York, statele membre ale Curții Penale Internaționale au votat demiterea lui Karim Khan (56 de ani), procurorul-șef al instituției, în urma acuzațiilor de hărțuire sexuală și abuz de putere. Este o premieră pentru CPI și vine într-un moment în care curtea se află sub presiune externă puternică, în special din partea Statelor Unite.

Potrivit Politico. Karim Khan își pierde astfel funcția după un vot de 82 pentru, din totalul celor 125 de state membre ale CPI. Proporția arată o majoritate clară: aproape două treimi dintre statele membre au susținut demiterea. Khan se afla deja în concediu voluntar din mai 2025, are interdicție de intrare în SUA din cauza sancțiunilor impuse de administrația Trump, iar în Marea Britanie dreptul său de a practica avocatura este suspendat provizoriu de Bar Standards Board, care derulează propria anchetă.

Miza depășește cazul personal al lui Khan. Curtea Penală Internațională, singurul tribunal permanent pentru crime de război din lume, intră într-o criză instituțională exact când gestionează dosare cu impact politic și militar major. Demiterea procurorului-șef nu schimbă însă automat dosarele aflate deja pe rol și nici mandatele de arestare emise.

Acuzațiile de hărțuire sexuală aduse procurorului-șef

Acuzațiile au fost formulate în urmă cu doi ani de o angajată a CPI, o avocată din Malaezia, care l-a acuzat pe Khan de comportament sexual coercitiv pe parcursul a 12 luni. În iunie, un organism de supraveghere al curții a concluzionat că Khan a comis o „încălcare gravă a îndatoririlor și o abatere gravă” prin implicarea într-o relație sexuală nepotrivită cu o angajată subalternă și prin încercarea de a o opri să depună plângere.

Impactul imediat asupra cauzelor mari ale curții este, cel puțin formal, limitat. Mandatele de arestare deja emise, inclusiv cele pe numele lui Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant, nu sunt afectate direct de schimbarea procurorului-șef. Menținerea lor ține exclusiv de judecătorii CPI.

Presiunea externă asupra curții rămâne

Criza internă se suprapune peste confruntarea cu Washingtonul. SUA, Rusia și Israelul nu sunt membre ale CPI, dar curtea poate exercita jurisdicția pentru crime comise de cetățenii lor pe teritoriul statelor membre. Tensiunea cu Statele Unite a crescut după ce, anul trecut, au fost emise mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al apărării Yoav Gallant pentru presupuse crime de război în Gaza. În același timp, CPI investighează și acțiunile personalului american în Afganistan.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a descris această ofensivă în termenii unei confruntări directe cu instanța internațională.

„o campanie cuprinzătoare pentru a zdrobi amenințarea pe care Curtea Penală Internațională o reprezintă pentru suveranitatea SUA.”

Curtea a transmis, la rândul ei, că încearcă să limiteze efectul scandalului asupra funcționării instituției.

„Curtea va continua să acorde cea mai mare importanță menținerii unui mediu de lucru sigur, incluziv și respectuos pentru tot personalul.”

Karim Khan contestă decizia. Potrivit Reuters, el a susținut că votul de demitere „nu este conform legii, este incorect din punct de vedere procedural și nesusținut de dovezi”, iar avocatul său a anunțat că va ataca hotărârea prin toate mecanismele legale disponibile.

În interviul acordat CNN, presupusa victimă, avocata din Malaezia, a rezumat astfel evoluția cazului: „Nu am alt mod de a descrie situația decât ca o escaladare a încercărilor.”