La șapte zile de la ancheta Observator, Poliția a deschis dosar penal in rem în cazul mamelor surogat
Poliția a început o anchetă penală in rem la o săptămână după investigația televiziunii Observator despre o piață clandestină a mamelor-surogat, în care fete își oferă corpul pentru „câteva mii de euro”, iar intermediari negociază copii pe grupuri private de Facebook.
În cifre, la șapte zile de la apariția anchetei, există un dosar penal deschis împotriva faptei, dar nu există persoane puse sub acuzare și nici concluzii oficiale ale controlului trimis de Ministerul Sănătății la o maternitate de stat din București. Iar până acum niciun parchet din România nu a anunțat că a pornit propria anchetă, deși doar intervenția procurorilor ar putea duce cazul în instanță.
Miza este mai largă decât cazul unei singure maternități. Datele publicate arată un gol de control într-o zonă în care statul nu are lege a surogatului, nu are registre și nu are statistici. Pentru public, asta înseamnă că autoritățile nu pot spune nici câte cazuri există, nici câte unități medicale ar fi implicate, nici ce traseu legal au copiii născuți prin astfel de aranjamente.
Numai că lipsa unei legi speciale nu înseamnă lipsa oricărei răspunderi. Ancheta penală deschisă de Poliție arată că suspiciunile vizează fapte care ar putea intra în zona infracțională chiar și fără o lege dedicată surogatului, mai ales în punctele unde au fost invocate proceduri medicale interzise și falsificarea actelor unei nașteri.
Ministerul Sănătății nu a publicat încă rezultatul controlului
A doua zi după difuzarea investigației, Ministerul Sănătății a anunțat trimiterea Corpului de Control la o maternitate de stat din Capitală. La o săptămână distanță, nu a fost comunicată nicio concluzie oficială.
Cseke Attila (ministrul interimar al Sănătății) a indicat că ministerul așteaptă rezultatele verificărilor înaintea altor pași.
„Nu cred că este rolul ministrului. În funcție de constatări vom merge mai departe.”
Pentru cei care urmăresc cazul, acesta este primul prag de verificat mai departe: dacă raportul Corpului de Control va stabili abateri administrative, încălcări profesionale sau va trimite explicit cazul către organele penale. Fără un asemenea document, ancheta rămâne la nivelul unor suspiciuni publice puternice, dar fără efect instituțional clar.
Implicarea medicilor afectează încrederea în sistemul sanitar
Investigația a susținut că medici din spitale de stat și din clinici private ar fi implicați de ani de zile în proceduri medicale „interzise în România” și ar explica „pas cu pas cum se falsifică actele unei nașteri”. Dacă aceste acuzații se confirmă, miza nu mai este doar morală, ci și una care ține de siguranța juridică a actelor medicale și de credibilitatea instituțiilor sanitare.
Potrivit Observatornews, conducerea maternității de stat vizate, una dintre cele mai mari din București, a refuzat dialogul cu jurnaliștii și a apelat 112 după insistențele acestora. Directorul medical al maternității a transmis: „Vă rog să luați calea instituțională, să luați legătura cu biroul de presă al ASSMB.”
Dar răspunsul administrativ rămâne limitat. Administrația Spitalelor a transmis că are atribuții „doar pe partea administrativă”, deși regulamentul instituției include norme despre conduita medicilor în cel puțin două articole. Pentru cititor, acest detaliu spune unde se blochează deocamdată responsabilitatea: fiecare instituție indică o altă ușă, iar nimeni nu anunță public cine verifică efectiv conduita cadrelor medicale.
Statul nu poate măsura fenomenul în lipsa unei legi dedicate
România nu are o lege a surogatului și nu deține registre sau statistici privind acest fenomen. Asta face imposibilă o comparație oficială de la un an la altul sau de la o regiune la alta, pentru simplul motiv că statul nu are o bază publică de la care să pornească.
Medicii implicați, citați în investigație, au susținut că mecanismul ar funcționa de „mai bine de 20 de ani”, însă această afirmație nu este confirmată oficial. Și tocmai aici este una dintre cele mai mari vulnerabilități: într-un domeniu fără raportări, fără evidență și fără reguli clare, autoritățile reacționează doar după apariția unor dezvăluiri publice, nu prin control sistematic.
Pentru familiile care ar intra într-un astfel de circuit, riscul practic este major. Informațiile disponibile până acum indică posibile falsuri în actele de naștere și negocieri făcute prin intermediari, ceea ce poate complica statutul legal al copilului și poate muta tot cazul din zona medicală în cea penală.
Rețeaua continuă să funcționeze, ancheta nu a ajuns la procurori
Tranzacțiile cu mame-surogat continuă pe grupurile private monitorizate de jurnaliști, deși ancheta a fost făcută publică. Asta sugerează că expunerea mediatică nu a dus încă la întreruperea rețelei, iar intervenția statului este, cel puțin până acum, mai lentă decât circuitul prin care sunt racolate femei și sunt negociați copiii.
Iar diferența dintre dosarul Poliției și o anchetă a procurorilor este esențială pentru ce urmează. Dosarul deschis este in rem, adică privește fapta, nu persoane determinate. Ca speța să ajungă în tribunal, ar fi nevoie de intervenția procurorilor. Până la acest moment, niciun parchet din România nu a anunțat declanșarea vreunei anchete.
Acesta este și faptul care închide, deocamdată, cazul: la o săptămână de la investigație există un dosar penal al Poliției și un control al Ministerului Sănătății fără concluzii publice, dar nu există încă o anchetă anunțată de vreun parchet.
