Liber la 13 ani după o crimă în Timiș. Legea din UK pedepsește de la 10 ani

Satele din Timiș fierb. Au și de ce. Copilul de 13 ani, acuzat că l-a ucis pe Mario, a plecat acasă. Liber. Legea română e clară: sub 14 ani, nu răspunzi penal. Cazul a detonat din nou o dezbatere mai veche. E pragul de 14 ani prea sus? O simplă privire peste granițe arată o Europă complet ruptă în două, cu legi care se bat cap în cap.

România nu e singură, se aliniază unui model urmat de Germania sau Italia. Dar alte state au o mână de fier. Analiza jurnalistei Digi24 Alexandra Dinu desenează o hartă europeană a contrastelor. Diferențe colosale. Aici, un copil de o anumită vârstă e protejat de lege. Dincolo, pentru aceeași faptă, ajunge după gratii.

Marea Britanie, modelul dur: închisoare de la 10 ani

În Marea Britanie, legea e cea mai aspră. Limita? Doar 10 ani. De la vârsta asta, un copil poate fi închis în așa-numitele școli de corecție. O realitate brutală, întipărită în conștiința publică de un caz îngrozitor din anii ’90, când doi copii de 10 ani au torturat și ucis un bebeluș de 2 ani. Au ajuns amândoi la închisoare. Sentința a cutremurat planeta, dar a validat duritatea legii britanice. Scoția e o mică excepție în Regat, cu pragul la 12 ani. Și Elveția are limita de 10 ani, dar acolo se pune accentul pe măsuri educative și internare, nu pe detenția pur și simplu.

Pragul de 12-13 ani. Olanda, Belgia și Franța merg pe alt drum

Țările Benelux urcă puțin ștacheta. În Olanda și Belgia, de la 12 ani ești bun de plată, penal. Nu contează gravitatea faptei. Metodele însă sunt diferite. Olanda nu ezită să bage minorii la detenție, pe când Belgia mizează pe educație și plasament în centre speciale. Un paradox. Vecina Franța a trasat linia la 13 ani. Acolo sistemul e un amestec: se preferă măsurile educative, dar pentru crime cumplite, ca omorul, se poate ajunge la închisoare pentru minori. O încercare de echilibru între pedeapsă și reabilitare, o cale de mijloc rară.

România, în clubul marilor puteri. Pragul comun de 14 ani

Și ajungem la România. Surprinzător, poate, legislația noastră e trasă la indigo după cea a trei giganți europeni. Germania. Italia. Spania. Toate au fixat, la fel ca noi, pragul la 14 ani. Sub această vârstă, nu răspunzi. Peste, da. Aceste state consideră că la 14 ani un copil are suficient discernământ cât să înțeleagă ce face și folosesc sisteme de detenție pentru minori. În acest club al pragului de 14 ani intră și țările baltice.

Răbdare nordică și excepții stricte în Est

La polul opus, nordicii au răbdare. Multă. Suedia, Danemarca, Norvegia și Finlanda au un prag comun, mai sus: 15 ani. Filosofia e cu totul alta. Accentul cade masiv pe reabilitare, pe reintegrare, nu pe pedeapsă. Ideea de bază? Închisoarea face mai mult rău unui copil pe termen lung. Polonia e un caz aparte. Acolo, teoretic, răspunzi penal abia la 17 ani. Târziu. Dar legea are o portiță. Una mică și foarte strictă. Pentru fapte de o gravitate ieșită din comun, un minor de 15 ani poate fi judecat fix ca un adult. O excepție care schimbă complet datele problemei.