vineri, 12 iunie 2026 🌦Columbus21°CBurnița

Caută în Jurnalul Național

Actualitate

MAI avertizează asupra unei noi fraude online cu amenzi false de 2.480 de lei

Ramona Dima · 12 iunie 2026 · Actualizat: 12:15
MAI avertizează asupra unei noi fraude online cu amenzi false de 2.480 de lei

Ministerul Afacerilor Interne a transmis o alertă după apariția unei noi metode de fraudă online în care atacatorii folosesc chiar imaginea unor instituții publice pentru a convinge oamenii să își dea singuri datele bancare. Mesajul afișat pe telefon sau calculator susține, în mod fals, că dispozitivul a fost blocat pentru activități suspecte ori ilegale și cere plata unei „amenzi” de 2.480 de lei pentru deblocare.

În practică, miza nu este amenda în sine, ci cardul. Suma cerută, 2.480 de lei, echivalează cu aproape jumătate din salariul mediu net din România, ceea ce transformă o singură eroare într-o pierdere serioasă pentru multe familii. Numai că victima nu ajunge la o pagină oficială, ci la un site clonat, construit tocmai pentru a colecta rapid datele cardului sub presiunea unui termen aparent urgent.

Schema se bazează pe două elemente simple și eficiente: imitarea identității vizuale a unei autorități și crearea unei stări de panică. Când un utilizator vede pe ecran că telefonul sau PC-ul ar fi fost blocat și că trebuie să achite imediat o sumă fixă, riscul este să reacționeze înainte să verifice dacă mesajul are vreo bază reală.

Cei mai expuși sunt oamenii care folosesc mai rar servicii online sau nu sunt familiarizați cu astfel de tentative, mai ales persoanele vârstnice. Iar efectul nu se oprește la cei 2.480 de lei ceruți inițial: odată introduse datele cardului pe o pagină falsă, pierderea poate depăși suma afișată, pentru că datele bancare ajung la infractori.

Instituțiile statului nu cer plata unor amenzi prin pagini de internet

MAI a punctat clar că astfel de solicitări nu au caracter oficial. În avertizarea transmisă public, ministerul a arătat că atacatorii încearcă să profite chiar de campaniile de prevenire a fraudelor, adică folosesc un mesaj care pare să vină din zona siguranței publice pentru a obține bani și date personale.

„ALERTĂ! Infractorii cibernetici se folosesc chiar și de campaniile de prevenire a fraudelor pentru a înșela oamenii. Scopul real este furtul datelor cardului bancar. Nicio instituție a statului nu cere plata unei «amenzi» printr-o pagină de internet.”

Acesta este, de fapt, primul criteriu de verificare pentru orice utilizator: dacă apare pe ecran o cerere de plată urgentă pentru „deblocarea” dispozitivului, semnalul de alarmă este imediat. Potrivit Libertatea, mecanismul de atac folosește tehnici de inginerie socială, adică manipularea comportamentului victimei, nu o relație reală cu vreo procedură oficială de sancționare.

Ce trebuie făcut înainte de orice plată

Polițiștii rutieri și specialiștii în securitate cibernetică ai Poliției Române insistă asupra unor reguli stricte de siguranță. Prima este să nu fie completate datele cardului într-o pagină deschisă dintr-un astfel de mesaj și să nu fie făcută nicio plată pentru „deblocare”.

Dar reacția utilă nu se oprește aici. Dacă mesajul apare pe dispozitiv, utilizatorul trebuie să trateze pagina ca pe o tentativă de fraudă, nu ca pe o notificare administrativă. Asta înseamnă verificare calmă și refuzul oricărei introduceri de date financiare sub presiune.

MAI recomandă și un pas care ține de prevenție în familie: metoda să fie discutată cu rudele și prietenii, în special cu persoanele mai puțin obișnuite cu mediul online. Pentru această categorie, diferența dintre o pagină oficială și una clonată este mai greu de observat, iar tocmai asta exploatează autorii fraudei.

Dacă datele cardului au fost deja introduse, timpul contează

Cea mai urgentă măsură este blocarea imediată a cardului din aplicația de internet banking. Și, în paralel, trebuie contactat numărul de urgență al băncii emitente. Aceste două acțiuni reduc riscul ca datele deja compromise să fie folosite pentru tranzacții ulterioare.

Recomandarea este importantă tocmai pentru că frauda nu se rezumă la pagina falsă și la plata ratată a unei „amenzi”. Odată ce datele cardului au fost introduse, victima poate rămâne expusă și după închiderea ferestrei, dacă instrumentul de plată nu este blocat imediat.

Dosarul făcut public de autorități nu include, deocamdată, un număr estimat de victime, statistici privind plângeri depuse sau detalii despre grupări identificate în spatele atacurilor. Nici eventuale măsuri tehnice suplimentare și nici o colaborare internațională pe această schemă nu sunt precizate în alerta transmisă acum.

Faptul cert anunțat de MAI este că metoda circulă deja și că folosește numele și imaginea instituțiilor pentru a obține date bancare, iar recomandarea oficială pentru cei care au introdus informațiile cardului rămâne blocarea imediată a cardului și apelul către banca emitentă.