Mii de oameni fac bani filmându-și treburile casnice pentru antrenarea roboților
Companiile de tehnologie plătesc persoane din întreaga lume pentru a se filma în timp ce fac activități casnice. Materialele video sunt folosite pentru a antrena inteligența artificială care va controla roboții umanoizi ai viitorului, într-un nou tip de muncă apărut în economia digitală.
Iar nevoia de astfel de date este uriașă.
Industria robotică are nevoie de cantități masive de informații despre cum se mișcă oamenii și cum interacționează cu obiectele pentru a dezvolta roboți capabili să lucreze în case, birouri sau magazine. În acest scop, startup-ul american Micro1, cu sediul în Palo Alto, a recrutat deja aproximativ 4.000 de colaboratori din 71 de țări. Aceștia trimit companiei peste 160.000 de ore de filmări în fiecare lună, dar reprezentanții firmei spun că nici această cantitate nu este suficientă.
Participanții la program primesc o cameră montată pe cap sau pe ochelari, un smartphone și o listă de sarcini. Ei trebuie să înregistreze cel puțin zece ore de video pe săptămână, filmând activități cotidiene precum gătitul, curățenia, grădinăritul sau îngrijirea animalelor de companie.
O piață de peste 10 miliarde de dolari
Companiile care colectează și etichetează date pentru inteligența artificială văd în acest sector o oportunitate majoră de afaceri. Potrivit firmelor de cercetare, piața globală de colectare și adnotare a datelor pentru AI ar putea depăși 10 miliarde de dolari până în 2030.
Creșterea estimată este de aproximativ 30% anual.
Această expansiune este impulsionată în special de investițiile masive din Asia și de dezvoltarea accelerată a roboților umanoizi. Experții estimează că pentru antrenarea completă a sistemelor robotice vor fi necesare miliarde de ore de astfel de înregistrări video din viața reală.
De ce sunt necesare datele „egocentrice”
În trecut, roboții erau antrenați în principal prin control direct de către operatori umani sau prin simulări virtuale. Însă simulările s-au dovedit mai puțin eficiente atunci când roboții trebuie să învețe să interacționeze cu obiecte reale, cu forme și texturi variate, precum pahare, haine sau instrumente de bucătărie.
Aici intervin filmările persoanei care execută activitatea, numite în industrie „date egocentrice”. Acestea oferă informații mult mai precise despre mișcare, distanțe și modul corect de manipulare a obiectelor. Progresele recente din AI au permis roboților să interpreteze imaginile și să transforme informațiile vizuale în acțiuni fizice concrete.
totusi, dezvoltarea unor roboți general-purpose, capabili să funcționeze autonom în mediile domestice, rămâne o provocare majoră. Casele sunt mult mai imprevizibile decât fabricile, iar roboții trebuie să învețe să gestioneze obiecte diferite, spații care se schimbă constant și interacțiuni neașteptate cu oamenii.
Fiabilitatea, o problemă de siguranță
În prezent, roboții umanoizi sunt folosiți cu succes în medii controlate, precum fabrici sau centre logistice. Acolo, ei pot finaliza sarcinile cu o rată de succes de aproape 100%.
Dar în mediile domestice, situația se schimbă.
Succesul unor sarcini simple, precum împăturirea unui tricou, rămâne în jur de 70-80%. Experții avertizează că roboții trebuie să devină mult mai fiabili înainte de a putea fi folosiți în siguranță în case, mai ales în situații care implică direct siguranța oamenilor.
