Moldova desființează primăriile sub 3000 locuitori România are comune cu 90
Republica Moldova a demarat o reformă administrativă de amploare și va desființa primăriile care gestionează localități cu mai puțin de 3.000 de locuitori. În tot acest timp, România menține comune cu doar 90 de oameni și mii de primării care nu se pot susține financiar. Marea majoritate a celor peste 2.800 de comune românești au sub pragul stabilit de Chișinău.
Este o reformă pe care România o promite de peste 20 de ani, dar pe care nu a început-o niciodată.
Ce prevede reforma de la Chișinău
Autoritățile de peste Prut au lansat public conceptul noii reforme a administrației publice locale pe 8 aprilie. Potrivit presei de la Chișinău, planul prevede ca o primărie să aibă cel puțin 3.000 de locuitori pentru a putea funcționa. Mai exact, 776 din cele 892 de primării din Republica Moldova nu îndeplinesc acest criteriu și ar urma să fie comasate. Și numărul raioanelor se va reduce drastic, de la 32 la doar 10, iar procesul de amalgamare a localităților va fi simplificat.
Doar 1% din comunele României se pot întreține
Situația din România este complet diferită. Doar 30 de comune din cele peste 2.800 se pot întreține din venituri proprii, arată o analiză a președintelui CFA România, Adrian Codîrlaşu. Acesta a declarat pentru Newsweek România că doar 1% dintre comune se pot susține financiar, ceea ce înseamnă că restul sunt practic în faliment tehnic.
Cea mai mică unitate administrativă este comuna Bătrâna din județul Hunedoara, care are doar 90 de locuitori.
Salarii de mii de lei în primării pentru zeci de locuitori
Deși are o populație de sub 100 de oameni, primăria din Bătrâna are 7 angajați, conform documentelor oficiale. Salariile brute variază între 4.000 și 9.000 de lei. Primarul încasează un salariu net de 5.000 de lei, viceprimarul peste 4.000 de lei, iar secretarul general al comunei primește 4.000 de lei net. Pe lângă aceștia, primăria are și 9 consilieri locali, plătiți cu o indemnizație de 960 de lei pentru fiecare ședință.
Dar exemplul nu este singular. Comuna Tarcău din Neamț, cu 2.900 de locuitori, are 37 de angajați la primărie, plătiți cu 800.000 de euro, în condițiile în care deficitul localității este de 300.000 de euro. În orașul Solca, cu 2.000 de locuitori, salariile cumulate ale angajaților din primărie ajung la 2.400.000 de lei. Aici, primarul are un salariu net de 12.000 de lei, la fel ca un deputat sau un senator.
Datorii la ANAF și bugete înghițite de cheltuieli
Unele comune acumulează și datorii uriașe. Coroiești, din județul Vaslui, figura anul trecut cu datorii de 1.000.000 de lei la ANAF. Potrivit bugetului pe 2024, comuna își alocă 73% din venituri pentru plata salariilor și a ajutoarelor sociale.
Concret, primăria a avut venituri totale de 6.400.000 de lei, din care doar 3.600.000 de lei au fost venituri proprii. Cheltuielile cu personalul au fost de 4.100.000 de lei, adică 65% din totalul veniturilor, la care s-au adăugat alți 496.000 de lei pentru ajutoare sociale, reprezentând încă 8% din buget.
