România riscă penalități PNRR de 972 milioane euro pentru două jaloane cheie
Guvernul analizează stadiul a două jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență, ambele aflate în responsabilitatea Ministerului Mediului. Nerespectarea termenelor, stabilite pentru 30 iunie 2026, poate atrage penalități financiare uriașe pentru România.
Miza este de aproape un miliard de euro.
Executivul a primit o notă de informare care prezintă riscurile și pașii următori pentru jaloanele 4 și 31 din PNRR. Ambele proiecte sunt în întârziere și se confruntă cu blocaje administrative sau politice care pun în pericol încasarea banilor europeni.
Reforma apei, un deficit de 23 miliarde lei și facturi mai mari
Primul jalon, numărul 4, vizează o reformă profundă a modului în care este administrată și tarifată apa în România. Statul vrea să introducă un nou mecanism economic prin care Administrația Națională „Apele Române” să își poată acoperi costurile reale, atât cele de operare, cât și cele de investiții. Mai exact, tarifele pentru utilizarea apei ar urma să fie actualizate periodic și diferențiate în funcție de tipul de utilizator. Acestea vor include și costurile de mediu, dar și valoarea resursei în sine.
Reforma este necesară pentru a acoperi un deficit de finanțare estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei în următorii 15 ani. Acești bani sunt necesari pentru întreținerea și modernizarea infrastructurii critice de apă, precum barajele și digurile.
Însă măsura va duce, inevitabil, la creșteri de costuri pentru toți utilizatorii, inclusiv pentru sectoarele agricol și industrial. Procesul legislativ este complex și include etape de consultare publică, avize interministeriale și adoptarea în Parlament, unde pot apărea și contestații la Curtea Constituțională. Dacă legea nu intră în vigoare până la termenul limită, România riscă o penalitate de aproximativ 972 de milioane de euro, conform datelor citate de Agerpres.
Strategia pentru biodiversitate, blocată de neînțelegeri între ministere
Al doilea jalon cu probleme este cel cu numărul 31, care se referă la adoptarea unei strategii naționale privind biodiversitatea. Documentul ar urma să aibă un impact larg, cu aplicare în domenii diverse, de la agricultură și energie până la transporturi și turism.
Deși strategia a fost elaborată și chiar pusă în consultare publică, procesul de adoptare este în prezent blocat.
Sursele blocajului sunt neînțelegerile dintre ministere și lipsa unui consens asupra formei finale a documentului. Situația este complicată și de faptul că unele ministere au cerut evaluări suplimentare de mediu. În plus, comitetul de avizare nu a reușit să ia o decizie, înregistrându-se un vot egal care a împiedicat adoptarea unei soluții.
Aceste blocaje administrative întârzie mare calendarul asumat și cresc riscul ca România să nu îndeplinească jalonul la termenul stabilit.
