Legea salarizării, blocată. România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR. Votul se amână până în august

Proiectul legii salarizării nu va fi votat în sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare, iar Guvernul interimar ia în calcul o nouă sesiune la începutul lunii august. Blocajul pune în pericol 770 de milioane de euro din PNRR și menține inechitățile din sistemul public.

O reformă asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență rămâne astfel fără vot. Ilie Bolojan, premierul interimar, a confirmat că, în stadiul actual al discuțiilor, este puțin probabil ca proiectul să ajungă în dezbatere, deși adoptarea lui este legată de o tranșă de 770 de milioane de euro. Premierul a adăugat că discuțiile s-ar putea încheia în două-trei zile, permițând dezbaterea legii într-o nouă sesiune extraordinară în prima săptămână din august.

Pentru bugetari, blocajul înseamnă că diferențele actuale dintre salarii rămân nerezolvate. Politic, întârzierea apasă pe actuala coaliție și pe guvernul interimar, care nu reușesc să închidă unul dintre jaloanele importante din PNRR.

Potrivit propunerii, două treimi dintre salariile din sectorul public ar urma să crească, iar o treime să stagneze. Proiectul prevede că niciun venit nu va scădea, pentru că acolo unde noul nivel ar fi sub salariul actual, se vor acorda compensații. Economica

„Acolo unde noul nivel de salarizare ar trebui să fie mai mic decât cel actual, se vor oferi compensații, iar la final, în forma în care este propus, vor crește două treimi din salarii, iar o treime din salarii ar urma să stagneze până când cei care beneficiază de aceste salarii mărite vor fi ajunși din urmă de cei cu două treimi.”, a declarat Ilie Bolojan, premier interimar.

Impactul financiar asupra bugetului

Plafonul cheltuielilor de personal este în acest an de 166 de miliarde de lei, echivalentul a 8,1% din PIB. Pentru anul viitor, limita fusese stabilită la 7,9% din PIB, dar în urma negocierilor a fost acceptată o anvelopă salarială de aproximativ 12,1 miliarde de lei, menținând plafonul la 8,1% din PIB.

Bolojan susține că, fără noua lege, costul bugetar nu dispare. De la 1 ianuarie, salariile ar urma să fie indexate cel puțin cu inflația pe un an. El estimează o indexare de aproximativ 7%, ceea ce ar duce tot la o creștere de circa 12 miliarde de lei a masei salariale.

„Dacă acest proiect nu se aplică, indiferent ce guverne vom avea în toamna acestui an, începând cu data de 1 ianuarie vor fi indexate salariile. Cu ce valoare vor fi indexate? Cel puțin cu inflația pe un an de zile, pentru că de doi ani de zile avem o inflație cumulată, sunt plafonate salariile, iar o indexare cu o cifră de aproximativ 7%, de exemplu, ne duce exact la această creștere de 12 miliarde. Prin urmare, nu doar că nu vom avea niciun fel de economie, dar nedreptățile care astăzi sunt și inechitățile vor fi și mai mult potențate.”, a explicat Ilie Bolojan.

Sindicatele s-au retras, iar Sanitas a obținut suspendarea proiectului

Blocajul nu este doar parlamentar. Cele cinci mari confederații sindicale, Cartel ALFA, CNSLR-Frăția, CSDR, Meridian și BNS, au anunțat că se retrag din consultări, cer retragerea proiectului și solicită ca legea să fie elaborată de un guvern cu puteri depline.

„Vă informăm că ne retragem din orice consultare privind actualul proiect de lege vehiculat în spațiul public, apreciind că acesta nu mai poate constitui baza unei reforme credibile și acceptate de toate părțile implicate.”, au transmis confederațiile într-un comunicat comun.

Sindicatele contestă și argumentul financiar invocat de Guvern. În același comunicat, ele susțin că avertismentul privind pierderea celor 770 de milioane de euro reprezintă „o gravă dezinformare a opiniei publice”.

Separat, Federația Sanitas a obținut la Curtea de Apel București suspendarea efectelor proiectului de lege, o decizie care blochează traseul legislativ al actului normativ.

Ce urmează pentru legea blocată

Adoptarea unei noi legi a salarizării unitare este un jalon asumat de România prin PNRR, cu obiectivul de a corecta inechitățile acumulate în sistemul public. În lipsa unui vot, rămân în joc atât cele 770 de milioane de euro, cât și rezolvarea diferențelor salariale pe care proiectul promite să le corecteze.