NATO, vizată de un test în statele baltice și Polonia. Letonia semnalează indicii privind acțiuni limitate ale Rusiei
Serviciile de informații din Letonia au transmis luni că au identificat „indicii” potrivit cărora Rusia ar putea pregăti provocări militare împotriva statelor baltice sau a Poloniei, fără a avea însă capacitatea unui atac militar de amploare. Semnalul vine din două state de pe flancul estic al NATO, într-un moment în care războiul din Ucraina apasă tot mai mult asupra Moscovei.
Mai precis, evaluarea letonă indică un risc de acțiuni limitate sau hibride: lansări de rachete, atacuri cu drone ori alte operațiuni calibrate astfel încât să testeze reacția Alianței, nu să deschidă un al doilea front. Asta schimbă miza față de scenariul din februarie 2022, înaintea invaziei din Ucraina, când avertismentele publice erau însoțite de detalii mult mai ample. Acum, informațiile disponibile până la acest moment descriu mai degrabă un test de voință politică și militară.
Miza depășește statele baltice și Polonia. Un asemenea episod ar urmări, potrivit evaluărilor citate, să verifice dacă Statele Unite ar apăra rapid și fără echivoc cei mai mici membri ai NATO, adică Estonia, Letonia și Lituania. Iar pentru flancul estic, inclusiv pentru România, o astfel de probă de reacție contează direct: dacă răspunsul Alianței ar fi ezitant, presiunea de securitate asupra întregii regiuni ar crește.
O sursă politică de rang înalt dintr-un al doilea stat membru NATO a declarat săptămâna trecută că serviciile de informații au identificat la rândul lor indicii că președintele rus Vladimir Putin plănuiește „ceva împotriva statelor baltice”. Formularea rămâne intenționat prudentă. Nu a fost anunțat un plan operațional concret, nici o țintă precisă, dar convergența celor două avertismente ridică nivelul de atenție înaintea reuniunii anuale a Alianței.
Presiunea asupra Moscovei alimentează ipoteza unor acțiuni limitate
Aceste semnale apar într-un context în care ofensiva rusă din Ucraina pare să fi încetinit, iar Kievul și-a extins capacitatea de lovire în interiorul Rusiei până la 2.000 de kilometri. Este o schimbare majoră față de fazele anterioare ale războiului, când adâncimea loviturilor ucrainene era mai redusă și mai rară.
Săptămâna trecută, aproape 200 de drone au lovit mai multe obiective din Moscova, iar o rafinărie bombardată a provocat ploi de produse petroliere în unele zone ale capitalei ruse. Pentru Kremlin, astfel de lovituri în apropierea centrului politic și economic al țării cresc presiunea internă și pot alimenta tentația unor răspunsuri indirecte, pe terenuri unde costul militar este mai mic, dar efectul politic poate fi mare.
Dar evaluarea letonă mai spune ceva esențial: Rusia nu ar avea capacitatea de a deschide un al doilea front militar. Din acest motiv, scenariile invocate merg spre atacuri hibride sau incidente punctuale, menite să transmită statelor occidentale un mesaj simplu: reducerea sprijinului pentru Ucraina sau asumarea riscului unor probleme de securitate pe propriul teritoriu.
Potrivit Mediafax, avertismentele apar și pe fondul unei incertitudini mai largi privind angajamentul administrației americane față de NATO. Exact aici este nodul politic al momentului. O acțiune limitată, ambiguă, ar fi mai ușor de folosit de Moscova pentru a testa cât de repede și cât de ferm se transformă solidaritatea aliată în măsuri concrete.
Exemple recente de testări fără război deschis
Modelul nu este unul teoretic. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, mai multe state europene au raportat sabotaje și incidente atribuite Rusiei. Printre ele se numără dispozitive incendiare introduse în colete DHL expediate în Marea Britanie, Polonia și Germania în vara anului 2024.
În septembrie anul trecut, 19 drone-capcană rusești au intrat în spațiul aerian al Poloniei. NATO a ridicat atunci avioane de luptă, iar autoritățile poloneze au emis avertizări pentru populația din trei provincii estice. Cifra oferă un reper util: nu a fost vorba despre un singur incident izolat, ci despre 19 aparate, suficient cât să forțeze măsuri de reacție și să arate cât de repede o provocare limitată poate produce efecte de securitate și costuri politice.
Și Belarusul rămâne în ecuație. Ucraina a amenințat că va lovi stațiile de retransmisie a dronelor amplasate acolo, iar la scurt timp după acest avertisment mai multe asemenea instalații ar fi fost oprite, potrivit unor informații apărute pe canale Telegram. Neexistând o confirmare oficială, episodul rămâne la nivelul unor relatări neconfirmate, dar arată cât de densă a devenit zona gri dintre frontul din Ucraina și spațiul NATO.
„Nu voi ascunde faptul că aceasta este o perioadă periculoasă.”
Avertismentul a fost formulat de o sursă militară occidentală pentru publicația The Guardian și rezumă starea de alertă fără a merge până la prognoze categorice. Nu există, cel puțin în datele publicate până acum, un tablou comparabil cu cel de dinaintea invaziei ruse din februarie 2022. Există însă suficiente semnale pentru ca atenția să se mute de la un atac masiv la acțiuni limitate, greu de încadrat, dar cu impact mare asupra coeziunii NATO.
Summitul NATO de la Ankara intră sub presiunea acestei teme
Înaintea summitului anual al NATO de la Ankara, aceste avertismente pun pe masă o întrebare practică: cât de pregătită este Alianța pentru incidente care nu seamănă cu un război clasic, dar obligă la răspuns rapid. Pentru statele de pe flancul estic, inclusiv România, miza nu este doar apărarea teritoriului aliat, ci și menținerea sprijinului pentru Ucraina fără ca Moscova să poată muta presiunea în interiorul NATO.
Numai că informațiile făcute publice până acum nu descriu ce măsuri suplimentare ar urma să fie anunțate de statele membre. Ce se vede clar este direcția discuției: mai multă atenție pentru atacuri hibride, pentru apărarea aeriană și pentru viteza de reacție politică atunci când un incident este suficient de grav încât să testeze credibilitatea articolului 5, dar suficient de limitat încât să lase loc ambiguității.
Următorul reper este summitul NATO de la Ankara, unde tema consolidării flancului estic ar putea fi împinsă mai sus pe agenda politică exact de aceste avertismente venite luni din Letonia și, săptămâna trecută, dintr-un al doilea stat membru al Alianței.
