O dronă a căzut nedetectată la Luncavița. Rusia testează apărarea NATO pe flancul estic prin acțiuni

Protecția spațiului aerian pe flancul estic depinde acum mai puțin de promisiunea unei rețele digitale comune și mai mult de cât de deasă este acoperirea cu senzori la joasă altitudine. O dronă a ajuns la sol lângă Luncavița, România, fără să fie detectată de sistemele militare, iar epava a fost găsită de un localnic care a sunat la 112.

În iunie, la Wiesbaden, în cadrul inițiativei Eastern Flank Deterrence Initiative, militari din state NATO, inclusiv Finlanda, Lituania și Italia, au testat o arhitectură comună de date, EFDI Data Backbone, menită să lege sisteme naționale de apărare într-o singură rețea. Conceptul urmărit de Alianță este trecerea de la „kill chain”, un lanț liniar de comandă, la „kill web”, adică o rețea în care senzorii și sistemele de armament comunică direct pentru a reduce timpul de reacție.

Peste 100 de drone au vizat deja spațiul aerian al României, iar fragmente au fost găsite în zone precum Costinești și Saturn. La nivelul Alianței, aeronavele NATO au fost ridicate preventiv de cel puțin șapte ori ca reacție la astfel de incidente, semn că seria de incursiuni nu mai este tratată ca un episod izolat.

Generalul Carsten Breuer, șeful Bundeswehr, a rezumat tiparul acestor episoade.

„Rusia testează constant apărarea NATO prin acțiuni hibride, inclusiv incidente cu drone.”

Pe acest fundal, vineri, un avion Eurofighter italian aflat sub comandă NATO a doborât o dronă care intrase în spațiul aerian al Letoniei, lângă granița cu Rusia. În operațiune au fost implicate și avioane F-16 turcești, ceea ce arată că, acolo unde ținta este văzută la timp, reacția există și este coordonată.

Detectarea dronelor: diferența dintre Letonia și România

Diferența dintre interceptarea din Letonia și cazul din România stă tocmai în detectare. Cum relatează Adevărul.ro, seria de incursiuni cu drone pe flancul estic este privită și ca o metodă prin care Rusia verifică timpul de reacție, senzorii și mecanismele de decizie ale NATO.

Pe 24 iunie, MApN a anunțat operaționalizarea sistemului contra-drone MEROPS, furnizat de SUA. Sistemul folosește inteligența artificială pentru a detecta și neutraliza ținte aeriene mici la altitudini joase, adică exact categoria de amenințări care pune presiune pe actuala apărare a flancului estic.

Vulnerabilitatea apărării la joasă altitudine în România

Pentru statele aflate aproape de războiul din Ucraina, problema nu mai este doar apărarea împotriva unor aeronave convenționale, ci acoperirea continuă a unei amenințări ieftine, mici și greu de observat. O dronă care cade nedetectată în România și una doborâtă deasupra Letoniei arată aceeași presiune din două unghiuri diferite: reacția depinde de cât de repede intră ținta în rețea și de câți senzori o văd.

Polonia, Lituania, Letonia și Estonia și-au întărit deja protecția infrastructurii critice pe fondul temerilor privind acțiuni de sabotaj sau operațiuni „false flag” rusești. În paralel, NATO urmărește îndeaproape experiența Ucrainei, unde peste 200 de companii dezvoltă soluții de inteligență artificială pentru drone, rachete și radare.

Pentru România, consecința imediată este că apărarea la joasă altitudine nu se va judeca doar după existența unor sisteme noi, ci după capacitatea lor de a acoperi terenul suficient de dens încât următoarea țintă mică să fie văzută înainte de a ajunge la sol.