Prețul energiei electrice poate urca la 1,7 lei/kWh din toamnă

Pe piața OPCOM au apărut deja oferte de 870-890 lei/MWh pentru ELCEN și de 725 lei/MWh pentru Complexul Energetic Oltenia, potrivit E-nergia.ro.

Presiunea nu vine doar din electricitate. Pentru iarna 2026-2027, o criză a gazelor este considerată iminentă pe fondul blocării strâmtorii Ormuz de către Iran, situație care împiedică exporturile de gaze lichefiate din Qatar, unul dintre marii furnizori ai Europei. În același timp, rezervele de gaz ale Europei sunt „doar puțin peste 50%”, un nivel istoric scăzut pentru această perioadă a anului, conform unei analize Wood Mackenzie.

În paralel, contextul european rămâne tensionat. Și Hidroelectrica a confirmat diminuarea producției zilnice la Porțile de Fier I și II din cauza secetei.

Estimări de creștere a prețurilor la electricitate

Dumitru Chisăliță (președintele Asociației Energia Inteligentă) vede totuși o plajă mai largă de scenarii pentru electricitate, cu o creștere mai mică decât cea sugerată de cele mai ridicate oferte din piață. Cum relatează Libertatea.ro, el estimează o scumpire de 3-5% într-o variantă favorabilă și de peste 15% în cea pesimistă.

„Într-o situație optimistă o să avem o scumpire de 3-5% a energiei electrice, cea pesimistă este de peste 15%. Dacă ne uităm la ofertele de energie ale Complexului Energetic Oltenia pe OPCOM, o să vedem oferte de 700-800 de lei pe MWh, ceea ce înseamnă la consumatorul final un preț de 1,6-1,7 lei pe kWh. Dar cota CE Oltenia este mică.”

Diferența dintre cele două evaluări contează direct în facturi. Calculul care duce la 1,6-1,7 lei/kWh pleacă de la prețurile văzute deja pe bursă, în timp ce estimarea expertului ține cont de faptul că energia vândută la aceste niveluri nu acoperă întreaga piață.

Costurile care se mută în prețul final

Una dintre presiunile care împing în sus costul energiei este taxa pe carbon. Certificatul de CO2 cumpărat de producătorii de energie pe cărbune sau gaze a ajuns la 80 de euro, față de 2-5 euro în urmă cu 20 de ani.

„Putem să facem un sistem energetic doar cu fotovoltaic, eolian și baterii, dar prețul va fi de 400 de euro/MWh. De acolo cresc prețurile! Dacă am compara o centrală pe cărbune cu randament de 55%, dacă nu am plăti taxa pe carbon costul ar fi de 70-80 euro/MWh, iar cu tot cu certificatul de CO2 este 140-160 euro. Chiar și dacă am pune că o astfel de centrală ar funcționa mai puțin, costul tot ar fi 200 de euro.”

Chisăliță leagă de această ecuație și costurile suportate deja pentru susținerea energiilor regenerabile. Potrivit acestuia, schemele de susținere pentru energiile regenerabile în România au ajuns până acum la 15 miliarde de euro.

„Ne vom trezi că trebuie schimbate invertoarele prosumatorilor. O să ne trezim că centralele pe gaze vor funcționa mai puțin din cauza bateriilor, drept pentru care prețul va fi mai mare. Iar peste câțiva ani ne vom trezi că nici centralele pe gaze nu vor fi rentabile și iar rămânem cu probleme în caz de secetă.”

În aceeași analiză, președintele Asociației Energia Inteligentă susține că energia regenerabilă a fost gândită ca o soluție de tranziție, iar direcția finală rămâne energia nucleară.

„Dacă ne uităm la ce scriau cărțile în anii 80-90, energia regenerabilă a fost mereu gândită ca un intermediar până când nuclearul va deveni dominant. Și va fi, acesta va fi viitorul.”