Jurnalul Național
Știri și analize

Caută în Jurnalul Național

Externe

China cere autorizații pentru exportul unor motoare folosite la dronele Shahed ale Rusiei

Ioana Matei ·
Imaginea arată detaliul interior al unui motor electric mic, cu bobine de cupru vizibile, prezentat de sus pe
Foto: Raimond Spekking / Wikimedia Commons (CC BY-SA 4.0)

China cere, din 18 noiembrie 2026, autorizație pentru exportul unor piese de drone, potrivit Ministerului Comerțului de la Beijing. Măsura poate privi și componente folosite de Rusia la dronele cu care atacă Ucraina, dar efectul asupra producției rusești nu este încă stabilit.

Autorizația nu înseamnă oprirea tuturor livrărilor către Rusia. Regula se aplică pieselor enumerate în actul chinez, indiferent de țara în care sunt trimise, iar ministerul spune că va aproba cererile care îndeplinesc condițiile.

Exporturile au nevoie de aprobare, nu sunt interzise

Ministerul Comerțului al Chinei, autoritatea vamală și departamentul care dezvoltă echipamente pentru armata chineză au emis regula la 19 octombrie 2026. Actul intrat în vigoare la 18 noiembrie le cere exportatorilor să obțină o autorizație de la Ministerul Comerțului înainte de a trimite în străinătate piesele vizate. Rusia nu este numită separat în regula de autorizare.

Actul prevede și proceduri mai simple pentru unele exporturi: anumite firme pot primi certificate după înregistrare, iar firmele cu controale interne și clienți stabili pot cere autorizații generale. Ministerul Comerțului spune că va analiza cererile și le va aproba pe cele care respectă cerințele. Anunțul nu dă un număr de cereri refuzate ori de livrări oprite după intrarea în vigoare a regulii.

Ce piese de drone intră sub noua regulă

Lista nu cuprinde orice motor sau orice aparat fără pilot la bord. Pentru motoare și echipamente radio, actul stabilește praguri tehnice, iar exportatorul trebuie să verifice dacă produsul său le atinge:

  • Motoare pentru drone, între care cele făcute pentru zbor la peste 15.420 de metri, motoarele de avion cu putere continuă peste 16 kilowați și cele cu reacție care ating pragul de 400 de newtoni, unitate folosită pentru forța de împingere.
  • Echipamente radio care ating pragul de 30 dBm EIRP, unitate folosită pentru puterea semnalului radiat, sau care pot conduce mai mult de 10 aparate de la aceeași stație.
  • Motoare electrice fără perii care îndeplinesc împreună pragurile de cel puțin 48 de volți, 3 kilowați și 3 kilowați pe kilogram, la cel mult 3.000 de rotații pe minut.
  • Dispozitive care reglează viteza motoarelor electrice, de cel puțin 48 de volți și 3 kilowați.

Actul mai include sisteme care conduc automat drona, anumite elice din fibră de carbon și programe pentru controlul zborului, orientare și ocolirea obstacolelor. Astfel, lista acoperă mai multe piese decât motoarele menționate în primele relatări despre măsură.

Legătura cu dronele folosite de Rusia

Reuters a relatat că unele motoare vizate de regulă sunt folosite în dronele Shahed asamblate de Rusia la Alabuga, în Tatarstan. Relatarea nu precizează modelul motorului, producătorul sau câte dintre dronele făcute acolo depind de aceste piese.

La 29 octombrie, Președinția Ucrainei a prezentat piese găsite în drone rusești și a spus că antenele, motoarele și camerele chinezești apar frecvent în ele. Autoritatea ucraineană a estimat că Rusia produce până la 3.000 de drone cu motor cu reacție pe lună și a spus că unele livrări directe din China continuă. Cifra privește aceste drone, nu numărul celor care folosesc piesele supuse noii autorizații.

Oficialul ucrainean Vladislav Vlasiuk a mulțumit Chinei pentru regulă, dar a arătat că unele piese importante pentru dronele rusești nu sunt incluse. Până la un bilanț al autorizațiilor acordate sau refuzate, amploarea efectului asupra fabricii din Alabuga nu poate fi măsurată.

Ce legătură are măsura cu România

Ministerul Apărării Naționale a identificat un aparat rusesc de atac Geran-2 după incidentul din 29 mai 2026 de la Galați. Potrivit comunicatului din 31 mai, drona avea un motor cu ardere internă și elice, iar încărcătura explozivă era echivalentă cu aproximativ 30 de kilograme de TNT. Ministerul a spus că probele semănau ca structură și funcționare cu cele recuperate în incidente anterioare atribuite Rusiei.

Comunicatul nu identifică piese chinezești dintre cele vizate acum și nu le leagă de fabrica din Alabuga. Incidentul arată că drone rusești de acest tip au ajuns în România, nu că noua regulă de export va schimba riscul de la graniță. Următorul fapt care poate lămuri efectul măsurii este câte autorizații pentru piesele vizate aprobă sau refuză China.