Jurnalul Național
Știri și analize

Caută în Jurnalul Național

Actualitate

România a pus în plan controale pentru substanțe chimice greu de descompus în carne, pește și ouă

Simona Dumitru ·
Mai mulți pești întregi sunt expuși pe un pat de gheață mărunțită într-o vitrină frigorifică
Foto: Kindel Media / Pexels

România nu prevăzuse controale pentru PFAS în alimente în planul pentru 2025, arată raportul special nr. 31/2026 al Curții de Conturi Europene, publicat pe 18 noiembrie. Pentru 2026, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a introdus aceste controale în programul său.

Schimbarea privește verificarea unor alimente vândute în România, nu o nouă limită pentru substanțele din ele. Ordinul care a introdus controalele nu arată câte probe au fost testate și nici ce rezultate au avut.

Raportul Curții arată că nici Bulgaria, Ungaria și Slovacia nu prevăzuseră astfel de controale în planurile pentru 2025. Comisia Europeană le-a recomandat celor patru țări să le includă în 2026. ANSVSA a emis ordinul pe 22 aprilie 2026, iar acesta a fost publicat în Monitorul Oficial pe 12 mai.

Ce alimente a pus România pe lista de control

Programul românesc prevede verificarea cărnii de vită, oaie, porc și pasăre, a organelor comestibile, a cărnii și organelor de vânat, a peștelui, crustaceelor, moluștelor și ouălor. În aceste produse se urmărește suma a patru substanțe din familia PFAS: PFOS, PFOA, PFNA și PFHxS.

PFAS sunt substanțe chimice care se descompun foarte greu și pot ajunge în hrană prin apă, sol ori furaje contaminate. Ordinul ANSVSA prevede că probele se recoltează după repartizarea laboratoarelor acreditate să facă analizele. Pentru determinarea substanțelor se aplică metoda prevăzută de Regulamentul (CE) nr. 333/2007.

Ce spun testele despre riscul pentru cumpărători

Faptul că planul pentru 2025 nu prevedea controale PFAS nu dovedește că alimentele vândute în România au depășit limitele legale. Nici includerea controalelor în programul pentru 2026 nu arată, singură, că probele au fost deja recoltate. Ordinul stabilește produsele de verificat și condiția legată de laboratoare, nu prezintă un bilanț al analizelor.

Curtea arată că, dintre rezultatele testelor aflate în baza Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, mai puțin de 2% depășeau limitele stabilite de Comisia Europeană. Această proporție privește rezultatele din baza europeană, nu alimentele testate în România. Auditorii notează și că în alimente au fost găsite peste 50 de substanțe PFAS diferite, în timp ce limitele europene privesc patru dintre ele și suma lor.

Ce limite sunt în vigoare și ce urmează

Regulamentul UE 2023/915 stabilește cantitățile maxime pentru cele patru substanțe și suma lor în anumite alimente. De pildă, pentru carnea de vită, porc și pasăre, limita pentru sumă este de 1,3 micrograme pe kilogram. Pentru anumite specii de pește, ea este de 45 de micrograme pe kilogram. Pentru PFOS, PFOA, PFNA și PFHxS, în această ordine, limitele individuale sunt de 0,30, 0,80, 0,20 și 0,20 micrograme pe kilogram pentru carnea de vită, porc și pasăre, respectiv de 35, 8,0, 8,0 și 1,5 micrograme pe kilogram pentru anumite specii de pește. Limita depinde, așadar, de produsul verificat.

Apa potabilă are reguli separate. Directiva europeană prevede, din 12 ianuarie 2026, o valoare de 0,5 micrograme pe litru pentru PFAS total și una de 0,1 micrograme pe litru pentru suma unui grup de PFAS. Statele membre aleg dacă aplică una dintre valori sau pe amândouă.

Curtea de Conturi Europeană recomandă Comisiei să revizuiască până în 2028 limitele PFAS din alimente, folosind date științifice noi și rezultatele controalelor. Recomandarea nu modifică limitele care se aplică acum.