Provocările Bugetare ale României: O Analiză a Deficitului și a Angajamentelor Financiare

Consiliul Fiscal din România a exprimat îngrijorări cu privire la capacitatea țării de a respecta obiectivul de deficit bugetar pentru anul curent. Daniel Dăianu, președintele instituției, a subliniat că, în urma actualelor proiecții, deficitul ar putea ajunge la 7% din PIB în 2022, conform declarațiilor sale de la seminarul EU-COFILE 2019.

Presiuni Bugetare și Angajamente Politice

Dăianu a evidențiat că structura bugetului este supusă unor presiuni semnificative și a remarcat lipsa de proporționalitate în deciziile politice. Partidele care aspiră la guvernare continuă să susțină un calendar de majorări pentru 2020, inclusiv o creștere a pensiilor cu 40% începând cu 1 septembrie 2020.

„Deficitul înregistrat după nouă luni este cu 0,8% mai mare comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Considerăm că nu ne putem încadra în ținta de deficit. Angajamentele asumate sunt copleșitoare și nu sunt simple promisiuni, ci obligații legale. Magnitudinea acestor angajamente nu este pe deplin înțeleasă. Se discută cu o nonșalanță îngrijorătoare despre menținerea acestui calendar. În condiții neschimbate, suplimentul ar putea ajunge la 3-4% din PIB în 2020. Aceasta mă face să cred că nu există un sentiment al proporției, iar o astfel de situație ar reprezenta un șoc pentru buget,” a declarat Dăianu.

Necesitatea Corectării Bugetului

Președintele Consiliului Fiscal a subliniat că este esențial ca bugetul pentru 2020 să fie corectat. „Un parametru crucial ar fi ca deficitul din 2020 să nu depășească nivelul din 2019, acceptând că în 2019 este improbabil să ne încheiem cu un deficit de 3%. La Consiliu, estimăm un deficit de până la 3,7% din PIB pentru acest an, dar execuția bugetară ne întărește pesimismul,” a adăugat el.

Consolidarea Bugetară și Fondurile Europene

Dăianu a subliniat că consolidarea bugetară nu mai poate fi amânată, fiind esențială pentru reechilibrarea politicilor macroeconomice. În acest context, absorbția fondurilor europene devine crucială, având în vedere recesiunea economică globală care se profilează.

„Să sperăm că va fi doar o recesiune. Nu aș dori să compar situația actuală cu criza din 2008-2009, dar va fi o perioadă provocatoare. Absorbția intensificată a fondurilor europene ar putea acționa ca un stabilizator. Din păcate, nu dispunem de un spațiu fiscal generos, dar o absorbție mai mare ar putea susține cheltuielile publice fără a crește deficitul bugetar, sprijinind astfel și sectorul privat,” a afirmat Dăianu, adăugând că România nu se află în pragul unei crize, dar că direcția bugetară necesită ajustări. „Este important să nu așteptăm o situație critică și să fim nevoiți să luăm măsuri în ultimul moment, când ar putea fi prea târziu,” a concluzionat el.

Impactul Majorărilor Pensiilor

Dăianu a subliniat că nu este vorba despre o ajustare minoră de 0,3-0,4% din PIB. Impactul majorării pensiilor începând cu 1 septembrie ar putea duce deficitul la peste 5% din PIB în 2021 și la 7% în 2022, având în vedere și prognoza de creștere a PIB-ului.

„Nu discutăm despre o ajustare de 0,3-0,4% din PIB. Anii anteriori s-au făcut eforturi pentru a reduce anumite cheltuieli pentru a ne încadra în ținta de deficit. S-au tăiat investiții, nu doar în România. Din păcate, este o diferență semnificativă între a gestiona 0,4% și a aborda câteva procente din PIB. Dacă se respectă calendarul de majorări a pensiilor, impactul va fi de trei ori mai mare în 2021. Dacă majorarea se face în septembrie, bugetul din 2020 trebuie să fie bine structurat. Impactul pe ultimele trei luni din 2020 ar putea fi de 0,6% din PIB. Nu văd cum am putea încheia anul cu un deficit de 3%, iar riscul depășirii acestuia a crescut. În 2020, ne putem aștepta la un deficit de peste 4%, iar în 2021 la 5,6-5,6% din PIB. În 2022, deficitul ar putea ajunge la 7%. Aceste prognoze iau în considerare și o creștere a PIB-ului. Acesta este un scenariu moderat optimist, dar trebuie să ne pregătim pentru eventuale turbulențe în economia internațională,” a concluzionat Dăianu.

Seminarul EU-COFILE este organizat de Banca Națională a României, Asociația Română a Băncilor și Alpha Bank România.

Sursa: Financiarul.ro.