O dronă navală ucraineană a explodat în Portul Constanța
Ministerul Apărării din Ucraina a transmis autorităților române că a pierdut controlul asupra a patru drone navale de tip USV Sargan-3000, iar una dintre ele a explodat vineri, 5 iunie 2026, în incinta Portului Constanța, din municipiul Constanța, județul Constanța. Explozia s-a produs la ora 10:27, după evacuarea zonei, iar autoritățile române au anunțat că nu au existat victime.
Concret, incidentul a început cu o zi înainte. În după-amiaza de joi, 4 iunie 2026, forțele ucrainene au pierdut comunicațiile cu cele patru drone aflate în misiune către estul Mării Negre, în apropierea orașului Sevastopol, la aproximativ 250 de kilometri de țărmul românesc. Dintre cele patru aparate pierdute simultan, unul a ajuns în port, iar celelalte trei au explodat ulterior în largul Mării Negre, în afara Portului Constanța.
Miza pentru România nu ține doar de un incident punctual, ci de securitatea unei infrastructuri critice. Portul Constanța este un punct strategic, inclusiv ca hub logistic regional și pentru reconstrucția Ucrainei, iar o explozie în incinta sa înseamnă risc direct pentru traficul maritim, activitatea economică și protecția zonelor portuare militare și civile.
Primele semnale au apărut înainte ca partea ucraineană să trimită notificarea oficială. La ora 06:20, vineri, 5 iunie, Centrul de Coordonare Maritimă al Autorității Navale Române a semnalat prezența unui obiect plutitor în apropierea Danei 78 din Portul Constanța. Informarea oficială de la Kiev a venit mai târziu, la ora 09:54, când forțele ucrainene au anunțat Forțele Navale Române asupra riscului reprezentat de drone și asupra intervalului programat pentru autodetonare.
România a aflat după apariția obiectului plutitor din port
Diferența dintre ora 06:20, când a fost observat obiectul plutitor, și ora 09:54, când a venit notificarea oficială ucraineană, arată ce încearcă acum să corecteze Ministerul Apărării Naționale: un mecanism permanent de alertare și reguli operative clare între cele două marine. În lipsa unei comunicări imediate, riscul nu mai este doar militar, ci devine și unul pentru operațiunile comerciale și pentru personalul din port.
Potrivit Mediafax, partea ucraineană a precizat că ordinul de autodetonare nu a mai putut fi anulat din cauza pierderii comunicațiilor. Ucraina a calificat incidentul drept unul izolat și a arătat că explicația cea mai probabilă ar fi acțiuni de război electronic ale Federației Ruse.
După notificarea oficială, zona a fost evacuată. Iar la ora 10:27 s-a produs explozia dronei în incinta portului. Ulterior, alte trei explozii au fost raportate în largul Mării Negre, în afara portului. La ora 14:35, autoritățile române au sistat operațiunile de intervenție și au confirmat distrugerea tuturor celor patru drone.
MApN cere reguli noi pentru dronele ucrainene pierdute în Marea Neagră
Răspunsul instituțional al României merge în două direcții. Prima ține de măsurile imediate de securitate. În timpul intervenției, a fost făcută o cercetare aeriană cu un elicopter Puma Naval, Direcția Hidrografică Maritimă a emis un aviz către navigatori, iar Comandamentul Maritim al NATO, MARCOM, a fost informat. Forțele Navale Române au dispus și măsuri suplimentare pentru protejarea infrastructurii portuare militare.
A doua direcție ține de prevenție. Ministerul Apărării Naționale solicită deschiderea unui canal tehnic permanent de comunicare între forțele navale române și ucrainene și stabilirea unor proceduri operative de informare reciprocă privind riscurile din Marea Neagră. În termeni practici, asta ar însemna avertizare mai rapidă atunci când apar drone, mine sau alte obiecte scăpate de sub control în proximitatea apelor românești.
Dar cererea cea mai clară formulată de partea română privește chiar setarea acestor aparate. Ministrul apărării naționale a cerut oficial ca toate dronele navale ucrainene lansate în Marea Neagră să fie programate să se autodetoneze, dacă își pierd controlul, în zone sigure, aflate în afara ariilor de interes ale României.
Incidentul mută presiunea pe securitatea portuară civilă și militară
Explozia din Portul Constanța readuce în prim-plan o problemă care depășește intervenția punctuală de vineri, 5 iunie. Cine răspunde, cine evacuează, cine oprește traficul și cine coordonează protecția în cazul unui obiect militar ajuns într-un port cu activitate civilă și militară sunt chestiuni care trebuie clarificate înaintea următorului incident, nu după.
De aceea, MApN participă, la nivel interinstituțional, alături de Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor și Administrația Portului Constanța, la clarificarea cadrului legislativ și a responsabilităților privind securitatea portuară militară și civilă. Informațiile publicate până acum nu detaliaază răspunsurile fiecărei instituții în parte și nici eventuale daune materiale produse de explozia din port.
Contextul este sensibil pentru România. Marea Neagră rămâne o zonă de lupte intense, aproape de granița românească, iar autoritățile române au mai transmis în alte situații că mențin legătura cu structurile aliate atunci când apar riscuri în proximitatea teritoriului național. Incidentul de la Constanța arată că efectele războiului pot ajunge până în infrastructura-cheie a României chiar și atunci când ținta inițială se află la sute de kilometri de țărm.
Pasul următor anunțat de partea română este deschiderea canalului tehnic permanent de comunicare cu Ucraina și stabilirea procedurilor operative de informare reciprocă privind riscurile din Marea Neagră, în paralel cu clarificarea cadrului legislativ pentru securitatea portuară militară și civilă.
