O Nouă Metodă Promițătoare pentru Depistarea Cancerului de Sân
Un studiu recent realizat în Statele Unite sugerează că o abordare personalizată în depistarea cancerului de sân ar putea îmbunătăți considerabil identificarea bolii și ar reduce numărul investigațiilor inutile. Această cercetare, cunoscută sub numele de studiu WISDOM, a implicat aproape 46.000 de femei și propune un model de screening care ia în considerare riscurile individuale, în loc de a aplica aceeași metodă pentru toate femeile.
Studiul a fost realizat de cercetători de la University of California, San Francisco (UCSF). Aceștia au dezvoltat un algoritm complex care analizează mai mulți factori, inclusiv vârsta, istoricul medical, stilul de viață, densitatea sânilor și profilul genetic al fiecărei femei. Participantele au fost împărțite în patru categorii de risc: scăzut, mediu, crescut și foarte crescut. Această clasificare permite recomandări de screening adaptate, ceea ce îmbunătățește eficiența depistării precoce a cancerului mamar.
Rezultatele studiului au arătat variații semnificative între femei. Aproximativ 26% dintre participante au fost clasificate ca având un risc scăzut. Acestea au fost sfătuite să aștepte până la 50 de ani pentru a începe screeningul, sau până când riscul lor devine similar cu cel al unei femei de 50 de ani. Femeile cu risc mediu au fost recomandate să efectueze mamografii o dată la doi ani. Cele cu risc crescut au primit indicația de a efectua screening anual, conform celor mai recente ghiduri. În cazul celor 2% cu risc foarte crescut, investigațiile au fost recomandate de două ori pe an, alternând mamografia cu imagistica prin rezonanță magnetică, indiferent de vârstă.
Femeile care se încadrează în categoriile de risc crescut sau foarte crescut au avut acces la recomandări personalizate pentru reducerea riscurilor asociate cancerului de sân. Acestea au beneficiat de un instrument online pentru luarea deciziilor legate de sănătatea sânilor și de consiliere din partea specialiștilor. Recomandările au inclus sfaturi privind modificarea alimentației, creșterea activității fizice și, în anumite cazuri, discuții despre medicamente care pot diminua riscul de cancer.
Un aspect notabil al studiului a fost opțiunea pentru femeile care nu doreau să fie repartizate automat într-o categorie de screening. Acestea au putut alege să participe într-un grup observațional, iar 89% dintre participante au preferat screeningul bazat pe risc. Această preferință subliniază interesul pentru metode mai personalizate de depistare.
Studiul a adus în discuție și variabilele genetice. Cercetătorii au constatat că 30% dintre femeile cu variante genetice asociate riscului crescut de cancer mamar nu aveau rude diagnosticate cu această afecțiune. Conform ghidurilor clinice actuale, aceste femei nu ar fi fost eligibile pentru testarea genetică, ceea ce ar fi putut duce la o evaluare eronată a riscului lor. Analiza a inclus nu doar mutațiile BRCA1 și BRCA2, ci și alte modificări genetice, reunite într-un scor poligenic de risc. Integrarea acestor date a permis reclasificarea a aproximativ 12-14% dintre participante, contribuind astfel la o evaluare mai precisă a riscurilor.
Studiul WISDOM a fost inițiat în 2016 și a inclus până acum peste 80.000 de femei. Recent, cercetătorii au început să recruteze și femei cu vârsta de peste 30 de ani, cu scopul de a identifica mai devreme persoanele expuse riscurilor de a dezvolta forme agresive de cancer mamar. Această direcție de cercetare vizează îmbunătățirea depistării precoce a bolii.
Proiectul continuă prin WISDOM 2.0, având ca scop optimizarea evaluării riscurilor și oferirea de opțiuni de screening personalizat. Obiectivul este de a crește eficiența strategiilor de depistare a cancerului de sân, asigurând astfel un plan adaptat nevoilor fiecărei femei, cu potențialul de a salva vieți.
Această schimbare de paradigmă în depistarea cancerului de sân, propusă de studiul WISDOM, se concentrează pe prevenție și precizie. O abordare personalizată poate duce la o identificare mai timpurie a bolii și la o reducere a investigațiilor inutile, contribuind astfel la o îngrijire medicală mai eficientă și sigură. Femeile din viitor ar putea beneficia tot mai mult de această metodă adaptată, ceea ce ar putea transforma modul în care se realizează screeningul pentru cancerul de sân.
