O nouă rețea socială cere pașaportul la înscriere. Poate modelul european să reducă conturile false și dezinformarea

W, o rețea socială europeană anunțată în ianuarie la Davos ca alternativă la X, și-a lansat miercuri, 17 iunie, prima versiune publică, cu un model care pune în centru verificarea identității utilizatorilor și găzduirea datelor în Europa.

Dincolo de anunț, diferența practică este una clară: înscrierea cere dovedirea identității prin scanarea pașaportului sau a cărții de identitate într-o aplicație separată, iar abia după acest pas utilizatorul poate folosi un pseudonim. Pentru public, asta înseamnă o platformă care încearcă să reducă numărul conturilor false, într-un sector dominat astăzi de servicii mult mai mari, unde regula este accesul rapid, nu verificarea de identitate.

Susținerea politică a venit chiar din vârful instituțiilor europene. António Costa (președintele Consiliului European) se află printre personalitățile care sprijină proiectul și a publicat primul său mesaj pe W. Miza nu este doar apariția unei noi aplicații, ci încercarea de a construi o alternativă europeană într-o piață în care banii, datele și atenția utilizatorilor merg în principal către companii din Statele Unite și Asia.

Pentru utilizatorii europeni, inclusiv cei din România, întrebarea de fond este ce se schimbă concret. Dacă modelul funcționează, W ar putea oferi un spațiu cu mai puține conturi anonime folosite pentru manipulare și cu date păstrate în Europa, nu în afara ei. Numai că acest avantaj vine la schimb cu un prag de intrare mai ridicat: cine nu acceptă verificarea identității de la început nu poate intra în rețea.

W încearcă să vândă încredere într-o piață dominată de volum

Compania are sediul în Suedia și își leagă identitatea de două promisiuni: combaterea dezinformării și controlul european asupra datelor. Potrivit Libertatea, numele W a fost ales ca aluzie la X, următoarea literă a alfabetului, un semnal direct că noua platformă vrea să intre în competiție cu rețeaua deținută de Elon Musk.

António Costa (președintele Consiliului European) a rezumat public exact această poziționare:

„o platformă care își găzduiește toate datele în Europa, pentru care lupta împotriva dezinformării este o prioritate, iar ai cărei utilizatori sunt cu toții oameni verificați.”

Formula arată și pariul, și riscul. Pariul este că încrederea poate deveni un avantaj comercial și politic. Riscul este că o rețea socială trăiește din masă critică, iar aici W pornește de foarte jos într-o piață unde liderii au deja sute de milioane de utilizatori.

În Uniunea Europeană, Facebook și Instagram, ambele ale Meta, au 259 de milioane de utilizatori. Asta înseamnă aproape dublu față de TikTok, care are 135,9 milioane, și de peste două ori mai mult decât X, cu 115,1 milioane, pe baza datelor comunicate Comisiei Europene. Iar pentru orice platformă nouă, comparația este dură: W intră într-un sector în care concurenții au deja public, infrastructură și obiceiuri de consum bine fixate.

Verificarea identității poate limita conturile false, dar ridică și întrebări despre confidențialitate

Pasul cerut la înscriere este unul sensibil: utilizatorul trebuie să scaneze pașaportul sau cartea de identitate printr-o aplicație separată. Sursa nu precizează ce volum de date este păstrat, pentru cât timp sau ce resurse tehnice și financiare susțin proiectul. Nici numărul de utilizatori atrași de la lansarea publică nu a fost anunțat până acum.

Dar regulile de acces spun deja ceva despre publicul vizat. W nu pare construită pentru creștere cu orice preț, modelul folosit ani la rând de marile platforme, ci pentru o comunitate în care identitatea reală este verificată încă de la intrare. Pentru unii utilizatori, asta poate însemna mai multă încredere în cine vorbește. Pentru alții, poate fi un motiv de rezervă, fiindcă predarea unui act de identitate rămâne o decizie sensibilă.

Anna Zeiter (directoarea platformei W) a pus problema în termeni politici și economici:

„Rețelele sociale provin din țări situate în afara Europei. Noi le dăm banii noștri, datele noastre și atenția noastră.”

Afirmația traduce miza de suveranitate digitală în termeni ușor de înțeles. Cine controlează platforma controlează nu doar publicitatea și datele, ci și regulile de moderare, vizibilitatea mesajelor și felul în care circulă informația publică.

Europa încearcă mai multe alternative, dar piața nu iartă proiectele fără scară

W nu este singura încercare europeană. Au apărut deja eYou, Bulle, înființată în ianuarie, și d’Eurosky, inaugurată la mijlocul lui aprilie. Iar Monnett, descrisă ca o rețea la jumătatea drumului dintre TikTok și Instagram, își va publica versiunea finală la începutul lui iulie.

Și această aglomerație spune ceva. Interesul pentru alternative locale a crescut pe fondul tensiunilor dintre Europa și Statele Unite și al preocupărilor legate de dezinformare. Numai că apariția mai multor proiecte simultan poate fragmenta și mai mult un public care, în practică, își petrece deja timpul pe platformele mari.

Pentru moment, nu a fost anunțată strategia prin care W ar urma să rivalizeze pe termen lung cu X sau cu alte rețele globale. Nu există nici reacții publice menționate din partea giganților americani la această lansare. Ce se vede acum este doar primul test: dacă promisiunea unei rețele cu utilizatori verificați și date găzduite în Europa poate convinge suficient public încât să treacă de statutul de proiect politic bine intenționat.

Următoarea lansare deja anunțată în acest val de inițiative europene este cea a platformei Monnett, programată pentru începutul lui iulie.