Pacienții vor putea face programări prin e-SănătateaMea din octombrie. Ce servicii va reuni portalul CNAS

Pacienții din sistemul public de sănătate vor putea face programări medicale prin portalul electronic e-SănătateaMea, a cărui lansare este prevăzută pentru luna octombrie printr-un proiect legislativ propus de Cseke Attila (ministrul interimar al Sănătății). Platforma va fi administrată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, iar utilizarea ei va deveni obligatorie pentru toți furnizorii de servicii medicale.

Din semestrul II al anului 2026, CNAS dezvoltă, administrează și pune la dispoziția asiguraților acest portal, ca parte a Platformei Informatice din Asigurările de Sănătate, PIAS. Față de situația actuală, în care accesul la programări și la istoricul medical depinde de la un furnizor la altul, noul sistem promite un punct unic pentru servicii care acum sunt răspândite între spitale, clinici și aplicații separate.

Miza este practică pentru pacienți: pe lângă programări, portalul ar urma să ofere acces securizat la informațiile medicale personale, la istoricul serviciilor primite în sistemul public, la documentele eliberate și la rețetele electronice. Asta înseamnă că un asigurat va putea verifica mai ușor ce tratamente a primit, ce medicamente i-au fost prescrise și ce dispozitive medicale au fost folosite, fără să depindă exclusiv de hârtii sau de evidențele fiecărei unități medicale.

Dar schimbarea nu îi privește doar pe pacienți. Spitalele, clinicile și ceilalți furnizori de servicii medicale vor fi obligați să intre în noul mecanism digital. Pentru unitățile care folosesc deja sisteme informatice proprii, asta poate însemna adaptări tehnice și administrative, fiindcă platforma va deveni o componentă obligatorie a relației cu pacienții și cu CNAS.

Pacientul câștigă acces la propriile date, furnizorul primește o obligație nouă

Proiectul este prezentat ca o etapă de modernizare a accesului la servicii medicale și de creștere a transparenței în sistemul public. Pentru pacient, câștigul este controlul mai clar asupra traseului medical. Pentru furnizori, presiunea vine din obligația de a lucra într-un sistem comun, administrat de CNAS.

Cseke Attila (ministrul interimar al Sănătății) a justificat măsura prin dreptul pacientului de a fi informat.

„Această reglementare este în acord cu dispozițiile Legii drepturilor pacientului, potrivit cărora pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum și la modul de a le utiliza.”

Potrivit Libertatea, portalul face parte dintr-un plan mai amplu de modernizare a infrastructurii digitale din sănătate, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, PNRR. În acest pachet intră și proiectul de „Redimensionare, standardizare și optimizare a PIAS”, gândit să îmbunătățească accesul la servicii medicale și să facă mai vizibil circuitul documentelor și al serviciilor decontate.

Și pentru CNAS, instituția care gestionează finanțarea serviciilor medicale și relația cu furnizorii, platforma are o miză de control și evidență. Un sistem centralizat poate face mai ușor de urmărit serviciile acordate și documentele emise, într-un moment în care instituția caută să își lărgească baza de plătitori și să limiteze practicile abuzive din sistem.

Ce se știe și ce lipsește încă din proiect

Datele anunțate până acum clarifică funcțiile principale ale portalului, dar lasă nelămurite câteva puncte care contează direct pentru utilizatori și pentru unitățile medicale. Proiectul prevede un program-pilot înainte de lansarea oficială, semn că autoritățile anticipează o etapă de testare înainte ca platforma să fie folosită la scară națională.

Numai că nu au fost anunțate încă detalii despre modul în care va funcționa acest program-pilot, ce criterii de succes vor fi urmărite sau ce se întâmplă dacă apar blocaje tehnice. Nu au fost precizate nici sancțiunile pentru spitalele și clinicile care nu se vor înscrie la timp, deși caracterul obligatoriu al platformei face din această întrebare una esențială pentru furnizori.

La fel, informațiile disponibile până acum spun că accesul la datele medicale va fi securizat, dar nu explică mecanismele concrete de protecție a datelor personale. Or, aici miza este mai mare decât la un simplu portal de programări: istoricul serviciilor medicale, rețetele electronice și documentele emise în sistemul public intră în categoria informațiilor sensibile.

Iar accesibilitatea rămâne o altă problemă deschisă. Pentru persoanele vârstnice sau pentru pacienții fără acces facil la tehnologie, un portal unic poate simplifica traseul medical doar dacă vine la pachet cu proceduri clare de utilizare și alternative funcționale la interfața online. Proiectul nu detaliază încă aceste soluții.

PNRR finanțează digitalizarea, dar costurile concrete nu au fost detaliate

Guvernul leagă proiectul de finanțarea prin PNRR, ceea ce îl așază în seria investițiilor care trebuie să producă rezultate măsurabile, nu doar aplicații lansate formal. Din datele publicate reiese direcția generală a investiției, dar nu și costurile exacte de implementare și întreținere ale portalului, separat de finanțarea europeană.

Pentru pacienți, diferența se va vedea abia când platforma va funcționa fără întreruperi și va afișa date complete. Pentru furnizori, testul real va fi interoperabilitatea cu sistemele informatice deja folosite în spitale și clinici. Nici acest punct nu este explicat deocamdată în detaliu.

Înainte de lansarea oficială, proiectul prevede organizarea programului-pilot pentru testarea portalului e-SănătateaMea.