Jurnalul Național
Știri și analize

Caută în Jurnalul Național

Actualitate

Focarul de Cyclospora din SUA a îmbolnăvit mii de oameni și a scumpit salata

Delia Matei · 31 iulie 2026 · Actualizat: 14:11
Focar Cyclospora SUA, Focarul de Cyclospora din SUA a îmbolnăvit mii de oameni și a scumpit salata

Prețurile la salata iceberg au crescut cu aproape 20% între ianuarie și iunie în SUA, iar prețurile totale la salată proaspătă au fost cu aproximativ 33% mai mari luna trecută față de anul precedent, într-un moment în care autoritățile americane au extins lista statelor legate de focarul de Cyclospora.

Consecința imediată s-a văzut în restaurante. Taco Bell a retras voluntar salata iceberg furnizată de Taylor Farms din restaurantele sale din SUA pe 17 iulie, iar vizitele la locațiile Taco Bell la nivel național au scăzut cu 21% până la 23 iulie. Și alte lanțuri bazate pe salate au pierdut trafic de clienți: Chopt a înregistrat o scădere de 12%, iar Sweetgreen un recul de 10% al cheltuielilor săptămânale.

Focarul național de Cyclospora a început la sfârșitul lunii iunie în SUA și a îmbolnăvit mii de oameni. Primele cazuri au fost legate de salata iceberg mărunțită servită la restaurantele Taco Bell din Indiana, Kentucky, Michigan, Ohio și West Virginia, iar lista a fost extinsă ulterior de FDA cu Illinois, Kansas, Oklahoma și Pennsylvania.

Craig Hedberg, expert în siguranța alimentară la Universitatea din Minnesota, a explicat că extinderea listei a schimbat imaginea inițială a anchetei.

„Pe măsură ce au apărut mai multe cazuri, a devenit clar că acesta este un focar mai complex.”

Scumpirea salatei a avut și o cauză separată de focar: vremea neobișnuit de caldă din Arizona de la începutul anului a accelerat maturizarea culturilor, iar costurile mai mari cu combustibilul pentru transportul frigorific au adăugat presiune pe preț. Subiectul a fost relatat și de Theguardian și Independent, iar Nature a publicat datele privind cele trei teme care leagă sănătatea publică de efectele climatice și de istoria bolilor infecțioase.

Același tip de efect întârziat apare în studiile despre incendiile de vegetație din America de Nord și Europa. Expunerea la particulele mici din fumul de incendiu crește riscul de spitalizare pentru persoanele în vârstă aflate la sute de kilometri distanță de focare, iar un studiu anterior a constatat o creștere cu 7% a mortalității în rândul persoanelor în vârstă din California de Sud pe o perioadă de trei ani din cauza expunerii la fum.

Kai Chen, profesor asociat de epidemiologie la Yale School of Public Health și co-autor al studiului, leagă explicit fumul de efectele care depășesc zona incendiului.

„Impactul cardiovascular al fumului de incendiu de vegetație se extinde mult dincolo de liniile de foc și mult dincolo de ziua în care cerul devine portocaliu.”

Datele despre urmările pe termen lung merg mai departe de bolile respiratorii. Incendiile de vegetație, agravate de criza climatică, au consecințe biologice, emoționale și sociale care pot persista ani de zile, inclusiv funcții pulmonare mai slabe, tensiune arterială crescută și probleme de sănătate mintală.

Pedro Sánchez, prim-ministrul Spaniei, a rezumat impactul regional într-o formulare directă.

„Întreaga peninsulă Iberică suferă efectele urgenței climatice într-un mod foarte specific.”

Greșeala este să fie privit doar momentul crizei

Retragerea unui ingredient din restaurante și stingerea unui incendiu rezolvă doar partea imediată a problemei. În datele medicale citate aici, efectele relevante rămân active după episodul vizibil: spitalizările cresc la distanță de focar, mortalitatea la vârstnici a urcat cu 7% pe trei ani în California de Sud, iar în Maui problemele de sănătate mintală au fost identificate la aproape jumătate dintre adulți și la o cincime dintre copii.

Alika Maunakea, co-director al studiului și profesor la școala de medicină a Universității Hawaii, a formulat exact această diferență dintre intervenția rapidă și urmările care persistă.

„Progresul este real și ar trebui recunoscut. Dar consecințele biologice, emoționale și sociale ale unui dezastru nu dispar pe aceeași perioadă de timp ca îndepărtarea molozului sau reconstrucția.”

Descoperiri istorice despre răspândirea variolei

Greutatea descoperirii vine și din bilanțul bolii. Variola a ucis aproximativ 300 de milioane de oameni numai în secolul al XX-lea, iar introducerea sa în America a provocat moartea a milioane de persoane și a devastat Imperiul Inca în jurul anilor 1524-1528, înainte de cucerirea spaniolă din 1532.

Terry Jones, virusolog computațional la Charité – University Medicine Berlin, spune că astfel de date genetice oferă una dintre puținele ferestre directe spre traseul real al agenților patogeni.

„Nu știm nimic despre istoria recentă a virușilor. Studii precum acesta oferă o imagine rară a trecutului unui patogen.”

ADN-ul viral a fost identificat în rămășițele a două persoane mumificate din Chile de astăzi, moarte cu peste 400 de ani în urmă.