Parchetul german acuză autoritățile ucrainene în sabotajul Nord Stream. Ce știe despre plan și cine a fost inculpat

Parchetul german a anunțat că un prim suspect a fost inculpat în dosarul sabotării gazoductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2, iar acuzația merge mai departe decât numele unui executant: anchetatorii susțin că planul a fost cerut de autoritățile ucrainene și pus în aplicare în septembrie 2022.

Mai precis, Serghii Kuzniețov a fost inculpat după ce a fost arestat la 21 august 2025 în Italia și extrădat în septembrie în Germania. El este acuzat că, împreună cu alți militari, a elaborat și executat planul de distrugere a conductelor. Suspectul a declarat că era comandant în armata ucraineană la momentul faptelor și până în 2023, dar susține că se afla în Ucraina când a avut loc sabotajul.

Miza depășește dosarul penal. Dacă acuzațiile formulate de anchetatorii germani se consolidează, relația dintre Germania și Ucraina poate intra într-o zonă mult mai sensibilă: una este sprijinul politic și militar pentru un stat atacat de Rusia, alta este presupusa organizare a unui sabotaj asupra unei infrastructuri energetice care a avut greutate majoră pentru economia germană.

Impactul economic al conductelor explică de ce dosarul are ecou dincolo de justiție. La data exploziilor, Nord Stream 2 nu era în funcțiune. Nord Stream 1 alimenta însă, înainte de invazia rusă în Ucraina, circa jumătate din nevoile anuale de gaze naturale ale Germaniei. Raportat la zero livrări prin Nord Stream 2, diferența este totală: o conductă nu opera deloc, cealaltă acoperea aproximativ 50% din necesarul anual german.

Anchetatorii descriu un plan cu militari, scafandri și explozibili

Parchetul german susține că operațiunea a fost pregătită și executată de o echipă cu roluri clare. Potrivit acuzației, Kuzniețov și complicii săi, scafandri, un comandant de navă și un pirotehnist, au închiriat un velier în Germania, apoi s-au deplasat spre insula Bornholm, în Danemarca, unde au fixat încărcături explozive pe conducte. Acestea ar fi fost apoi activate.

În comunicatul citat de Economica, anchetatorii formulează explicit acuzația politică din spatele operațiunii.

„Serghii Kuzniețov și alți militari au elaborat, la cererea autorităților ucrainene, un plan vizând distrugerea gazoductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2.”

Parchetul german indică și scopul urmărit. Formula este relevantă fiindcă mută discuția dinspre un simplu act de sabotaj spre o strategie de război economic, țintită asupra veniturilor energetice ale Rusiei.

„Obiectivul era de a împiedica în mod durabil livrările de gaze prin gazoducte și de a face în așa fel ca Rusia să nu mai poată utiliza veniturile provenite din comerțul cu gaze naturale pentru a-și finanța efortul de război.”

Pentru publicul european, inclusiv pentru cel din România, acesta este punctul sensibil al cazului: ancheta nu vorbește doar despre cine a pus explozibilii, ci despre încercarea de a tăia o sursă de bani a Moscovei prin lovirea unei infrastructuri care conta direct pentru piața energetică europeană.

Germania judecă acum și costul politic al propriei dependențe de gazul rusesc

Dosarul se suprapune peste o rană mai veche a politicii energetice germane. Germania a fost criticată pentru construcția Nord Stream, lansat în 2011, fiindcă gazoductele au mărit dependența energetică europeană față de Rusia. După invazie, Uniunea Europeană a fost nevoită să oprească cea mai mare parte a importurilor de hidrocarburi rusești, iar efectul a fost o creștere accelerată a prețurilor energiei.

Aici apare și consecința practică. Orice nou pas în anchetă poate redeschide discuția despre cât de vulnerabilă rămâne Europa când infrastructura energetică devine țintă militară sau sabotaj. Iar pentru guvernele care sprijină Ucraina, întrebarea nu mai este doar militară, ci și diplomatică: cum susțin în continuare Kievul fără a ignora acuzațiile venite dintr-o anchetă penală germană.

Dar dosarul vine într-un moment în care presiunea asupra partenerilor occidentali ai Ucrainei crește din alt motiv. Atacurile rusești asupra civililor și infrastructurii civile din Ucraina sunt considerate crime de război, iar asta a amplificat cererile pentru ajutor suplimentar de apărare antiaeriană. Rusia a lansat și unul dintre cele mai intense atacuri cu rachete și drone asupra Kievului din acest an.

Ucraina nu a recunoscut sabotajul, dar a considerat legitimă lovirea finanțării Kremlinului

Până acum, Ucraina nu și-a recunoscut niciodată responsabilitatea în sabotajul Nord Stream. În același timp, nu și-a ascuns satisfacția, considerând legitim orice atac care slăbește capacitatea Kremlinului de a-și finanța războiul.

Din informațiile publicate până acum, anchetatorii germani au făcut public numele unui singur suspect, Serghii Kuzniețov. Ceilalți complici sunt descriși doar prin rolurile pe care le-ar fi avut în operațiune: scafandri, comandant de navă și pirotehnist. Asta arată că ancheta este într-o fază în care există deja o inculpare și o extrădare, dar tabloul complet al eventualelor alte persoane puse sub acuzare nu este încă prezentat public.

Iar dimensiunea de securitate europeană face cazul și mai greu de ignorat. Ministerul Apărării din Țările de Jos a avertizat că Rusia ar putea lansa o campanie militară împotriva unui stat NATO la doar un an după încheierea invaziei sale din Ucraina. În acest climat, orice dosar care atinge energia, războiul și relația dintre Kiev și aliații săi are efecte dincolo de sala de judecată.

Pasul concret făcut până acum este acesta: Serghii Kuzniețov a fost arestat la 21 august 2025 în Italia, extrădat în septembrie în Germania și inculpat de Parchetul german pentru rolul pe care anchetatorii spun că l-ar fi avut în sabotarea Nord Stream 1 și Nord Stream 2.