Peste 12 litri de alcool pe an în România, peste media europeană. Cum se vede diferența în sănătate și costuri

România apare printre statele europene cu un consum ridicat de alcool, cu peste 12 litri pe an, într-un moment în care la nivel global tendința este de scădere. Pentru sănătatea publică, miza nu este doar statistică: un consum mai mare decât media continentului înseamnă presiune mai mare pe spitale, pierderi de productivitate și costuri sociale care se văd, în timp, în bugetele familiilor și ale statului.

În cifre, reperul esențial este acesta: România depășește 12 litri pe an, în timp ce media europeană este descrisă în datele publicate ca fiind clar mai jos. Sursa nu indică încă valoarea exactă a mediei europene și nici comparația cu anii anteriori pentru România, ceea ce lasă deschisă întrebarea dacă este vorba despre stagnare sau despre o creștere recentă. Dar distanța față de media continentală este suficient de mare încât România să iasă în evidență.

Pentru public, diferența contează dincolo de clasamente. Un consum ridicat de alcool este asociat, în mod obișnuit, cu mai multe internări pentru afecțiuni legate de ficat, inimă sau tulburări psihice, dar și cu accidente, violență domestică și absențe de la locul de muncă. Iar aceste efecte nu rămân izolate în sistemul medical. Ele se traduc în cheltuieli mai mari pentru servicii publice și în vulnerabilitate crescută pentru gospodăriile care suportă deja costuri ridicate cu sănătatea.

Scăderea globală nu se vede în România

Datele arată o ruptură clară între tendința mondială și situația locală. La nivel global, consumul de alcool este în scădere. În România, tabloul rămâne invers: nivelul anual depășește 12 litri și se situează mult peste media europeană.

Dar lipsesc câteva explicații esențiale, care vor conta în dezbaterea publică din perioada următoare. Nu a fost precizat încă ce băuturi trag cel mai mult media în sus, dacă este vorba mai ales despre bere, vin sau băuturi spirtoase. Nu au fost publicate nici distribuțiile pe grupe de vârstă sau pe medii urban-rural, adică exact datele care ar arăta unde este concentrată problema și ce categorie ar trebui vizată prima de măsurile de prevenție.

Potrivit Antena3, România se distinge la nivel european prin acest consum semnificativ de alcool, deși direcția globală este opusă. Fără aceste detalii suplimentare, cifra de peste 12 litri spune că problema există, dar nu arată încă suficient de clar unde se produce presiunea cea mai mare.

Miza nu este morală, ci una de sănătate și de costuri

Un nivel ridicat de consum nu este doar o chestiune de obicei social. Pentru stat, el poate însemna cheltuieli mai mari în sănătate publică și o productivitate economică mai slabă. Pentru angajatori, efectul poate apărea sub forma concediilor medicale, a randamentului scăzut sau a accidentelor de muncă. Pentru familii, impactul se vede în cheltuieli medicale, tensiuni sociale și instabilitate financiară.

Și aici apare problema principală a lipsei de reacție publică. Fără date mai detaliate și fără o strategie explicată limpede, este greu de evaluat dacă autoritățile tratează consumul ridicat de alcool ca pe o problemă de sănătate publică în sens real sau doar ca pe o statistică periodică. Informațiile disponibile până acum nu indică programe concrete, rezultate măsurabile sau ținte asumate pentru reducerea consumului excesiv.

Numai că absența unor detalii oficiale nu reduce miza. Din contră, o amplifică. Atunci când o țară depășește media europeană într-un indicator asociat direct cu boala și costurile sociale, întrebarea nu mai este dacă există o problemă, ci cât de mare este și cine plătește factura ei.

Ce lipsește din tablou și ce ar trebui urmărit mai departe

Ca să poată fi înțeles corect, acest nivel de consum are nevoie de câteva clarificări care nu au fost oferite încă. Prima este comparația exactă cu media europeană, nu doar formularea că România este „mult peste”. A doua este evoluția față de anii precedenți: fără aceasta, nu se poate spune dacă situația se înrăutățește sau dacă rămâne la un platou ridicat. A treia este împărțirea pe tipuri de băuturi și pe categorii de populație.

Iar pentru decidenți, următorul pas util ar fi publicarea costurilor estimate ale consumului de alcool în România. Fără o evaluare a impactului în sănătate, criminalitate și pierderi de productivitate, discuția rămâne incompletă. Or, exact aceste costuri arată dacă eventuale măsuri fiscale, legislative sau de prevenție ar avea sens și unde ar trebui aplicate.

Deocamdată, faptul cert este unul singur: în timp ce consumul de alcool scade la nivel global, România rămâne peste pragul de 12 litri pe an și peste media europeană, iar datele publicate până acum nu explică încă suficient unde se produce consumul cel mai ridicat și ce măsuri sunt pregătite pentru a-l reduce.