Plata pe consultație medicală crește cu 29% și schimbă accesul românilor la medic
Guvernul a răsturnat modul în care sunt plătiţi medicii de familie, printr-o ordonanță de urgență care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Miza este uriașă: trecerea de la o medicină a listelor de pacienți la una a serviciilor reale, cu un accent puternic pe prevenție. Vorbim de o creștere de aproape 30% a valorii unei consultații, dar și de o scădere la fel de abruptă a plății simple „per capita”. Această modificare radicală, propusă de Ministerul Sănătății, forțează o schimbare de mentalitate și practică în asistența medicală primară, cu impact direct asupra fiecărui asigurat.
De la listă la consultație reală
S-a terminat cu plata „la număr”. Până acum, o parte semnificativă din venitul unui medic de familie venea din simpla înscriere a pacienților pe lista sa. Acest model, criticat adesea pentru că nu stimula actul medical propriu-zis, este acum istorie. Noua formulă de finanțare, aprobată de Executiv, inversează complet prioritățile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Concret, dacă în 2025 fondurile pentru asistența medicală primară erau împărțite 35% pentru plata per capita (pe pacient înscris) și 65% pentru plata pe serviciu (consultații, tratamente, trimiteri), din 2026 balanța se înclină dramatic. Noul raport va fi de 25% pentru plata per capita și 75% pentru plata pe serviciu medical. Este cea mai importantă schimbare în finanțarea medicinei de familie din ultimul deceniu și semnalul clar că statul vrea să plătească pentru servicii prestate, nu pentru liste gestionate.
Și asta nu e tot. Tendința este una pe termen lung. Actul normativ prevede deja următorul pas: din 2027, distribuția se va modifica din nou, ajungând la 20% pentru plata per capita și 80% pentru plata pe serviciu. Obiectivul declarat în nota de fundamentare a ordonanței este „utilizarea eficientă a fondurilor pentru a deconta servicii medicale necesare şi efectiv prestate asiguraţilor”.
Banii pe masă: cum se schimbă veniturile medicilor
Schimbarea de abordare vine la pachet cu cifre clare, care acționează ca un mecanism de tip „biciul și zăhărelul”. Pentru a încuraja medicii să ofere mai multe consultații și servicii de prevenție, valoarea acestora crește substanțial. În același timp, venitul pasiv, bazat doar pe numărul de pacienți, scade drastic.
Valoarea unui punct per serviciu medical sare de la 8 lei, cât era în 2025, la 10,3 lei în 2026, o majorare de aproape 29%. În același timp, punctul per capita se prăbușește cu aproape 32%, de la 12 lei la doar 8,2 lei. Aceste valori sunt stabilite printr-un ordin comun al Ministrului Sănătății și al președintelui CNAS, publicat deja în Monitorul Oficial.
Tradus în limbaj simplu: statul nu mai vrea să plătească pentru pacienți care există doar pe hârtie. Un medic cu o listă mare de pacienți, dar cu activitate redusă în cabinet, va avea venituri mai mici. În schimb, un medic care își cheamă activ pacienții la controale periodice, care face screening și oferă servicii de prevenție, va fi recompensat financiar. Sistemul este gândit să stimuleze direct interacțiunea medic-pacient și să descurajeze inerția.
O reformă cu bătaie lungă
Modificarea finanțării medicilor de familie nu este o măsură izolată. Ea face parte dintr-o viziune mai largă de reformare a sistemului sanitar, care a început încă de la finalul anului 2025. Legea de modificare a reformei în sănătate (Legea nr. 95/2006) a introdus deja măsuri menite să eficientizeze cheltuirea banului public și să îmbunătățească accesul pacienților la tratamente.
Printre acestea se numără un nou mecanism de acces controlat pentru medicamentele scumpe, care nu sunt încă pe lista de compensate. Accesul se va face pe baza unor acorduri de partajare a costurilor între CNAS și producătorii de medicamente. Medicii vor avea, de asemenea, responsabilitatea de a monitoriza și raporta trimestrial rezultatele acestor terapii inovatoare, pentru a se asigura că sunt eficiente.
Mai mult, a fost introdusă și o „contribuție de solidaritate” temporară pentru companiile farmaceutice, care se adaugă taxei claw-back existente. Toate aceste piese se leagă: scopul final este un control mai bun al costurilor și direcționarea fondurilor către serviciile care aduc beneficii reale și măsurabile pacienților.
Ce urmează pentru pacienți
Impactul direct asupra pacienților ar trebui să fie unul pozitiv, cel puțin în teorie. Odată ce medicul de familie este stimulat financiar să ofere mai multe consultații, ar trebui să crească accesibilitatea. Pacienții, în special cei cu boli cronice, s-ar putea aștepta să fie chemați mai des la cabinet pentru monitorizare și ajustarea tratamentului.
Accentul pe servicii înseamnă și un potențial impuls pentru programele de prevenție. De la vaccinări și până la screening-uri pentru diverse afecțiuni, medicii vor avea un interes direct să le promoveze și să le realizeze. Pe termen lung, această abordare proactivă ar putea duce la depistarea bolilor în stadii incipiente și, implicit, la un sistem de sănătate mai eficient și mai puțin costisitor.
Provocarea va fi însă adaptarea cabinetelor la noul sistem. Medicii vor trebui să-și reorganizeze activitatea pentru a face față unui număr potențial mai mare de consultații, iar pacienții vor trebui să răspundă acestor chemări la control. Succesul reformei depinde de modul în care ambele părți vor juca în această nouă ecuație a sănătății, una în care prevenția și actul medical concret sunt, în sfârșit, puse pe primul loc.
Surse:
