Polonia acuză Rusia că tergiversează negocierile. Miercuri, noi discuții în Abu Dhabi

Moscova nu vrea pace. Nu acum, cel puțin. Ministrul polonez pentru Afaceri Europene, Ignacy Niemczycki, a spus luni pentru Euronews că Rusia nu negociază cu bună-credință și nu arată niciun interes real pentru încheierea războiului din Ucraina. Punct.

„Rusia nu negociază cu bună-credință în acest moment. Ceea ce vedem este că încearcă să prelungească discuțiile, în timp ce noi credem cu tărie că Ucraina a făcut un efort semnificativ pentru a găsi o soluție care să pună capăt acestui război”, a spus ministrul polonez. Declarația vine cu două zile înainte de reluarea negocierilor trilaterale din Abu Dhabi.

Ce se întâmplă miercuri în Emirate

Reprezentanți ai Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite se vor reîntâlni miercuri în capitala Emiratelor Arabe Unite. Zelenski a confirmat duminică disponibilitatea Kievului pentru dialog.

„Ucraina este pregătită pentru o discuție de substanță și suntem interesați să ne asigurăm că rezultatul ne aduce mai aproape de un final real și demn al războiului”, a transmis liderul ucrainean.

Întâlnirea fusese programată inițial pentru duminică. A fost amânată brusc. De ce? Steve Witkoff, emisarul lui Trump, împreună cu Jared Kushner și secretarul Trezoreriei Scott Bessent, s-au întâlnit sâmbătă în Florida cu Kirill Dmitriev, trimisul Kremlinului. Witkoff a descris discuțiile drept „productive și constructive”.

Armistițiul energetic, pe muchie de cuțit

Ucrainenii îngheață. Literal. Temperaturile au coborât sub minus 20 de grade Celsius în unele regiuni. Bombardamentele rusești au lăsat țara în întuneric și frig. Un atac asupra unui autobuz a ucis 15 mineri și a rănit alți șapte.

Există o înțelegere fragilă. Rusia a acceptat să nu mai lovească infrastructura energetică ucraineană, ca parte a unui armistițiu mediat de Trump. Dar cât va ține? Kremlinul a anunțat vineri că acordul e valabil doar până duminică. Ce urmează — nimeni nu știe.

Europa își face planuri de apărare

Liderii de centru-dreapta ai continentului s-au reunit la Zagreb în weekend. Tema fierbinte: cum ar răspunde UE unui atac militar asupra unuia dintre statele membre?

Manfred Weber, șeful Partidului Popular European, a ridicat o problemă delicată. Articolul 42.7 din Tratatul UE prevede că un atac armat asupra unui stat membru declanșează obligația celorlalte țări de a oferi ajutor „prin toate mijloacele aflate în puterea lor”. Sună bine pe hârtie. În practică? „Nu avem încă un plan clar despre ce înseamnă cu adevărat acest articol în termeni reali”, a recunoscut Weber. A salutat și propunerea lui Macron de a extinde „umbrela nucleară” a Franței către aliații europeni. Amenințările lui Trump privind Groenlanda au accelerat aceste discuții.

Iranul escaladează tensiunile cu UE

Parcă nu erau destule fronturi deschise. Teheranul a răspuns dur la decizia Uniunii Europene de a clasifica Gardienii Revoluției drept organizație teroristă. Parlamentul iranian a anunțat duminică că toate armatele statelor UE sunt considerate acum grupuri teroriste. O măsură simbolică. Dar semnalul e clar.

Ministrul de externe Abbas Araghchi a avertizat Bruxellesul că face „o greșeală strategică serioasă”. Ironia? Chiar în timp ce amenință Europa, Iranul negociază intens cu administrația Trump. Araghchi a declarat pentru CNN că vede „posibilitatea unui acord” privind programul nuclear iranian. Qatarul mediază între cele două părți, iar liderul suprem Khamenei a avertizat duminică: un atac american ar declanșa „un război regional”.