Viza de flotant expiră după cel mult un an, chiar la aceeași adresă. Ce acte sunt necesare pentru reînnoire

Viza de flotant are o valabilitate de cel mult un an, iar continuarea șederii în aceeași locuință nu o prelungește automat. Persoanele care rămân la adresa respectivă trebuie să depună o nouă cerere pentru înregistrarea reședinței, împreună cu actele justificative.

Mențiunea poate fi cerută de persoana care stă peste 15 zile la adresa locuinței secundare. Perioada înscrisă este cea solicitată, în limita termenului maxim, iar valabilitatea ei depinde de locuirea efectivă la adresa declarată.

În privința expirării, pagina serviciului de pe platforma HUB MAI precizează: „La expirarea acestui termen, persoana poate solicita înscrierea unei noi mențiuni privind stabilirea reședinței”.

Reședința înregistrează locuința temporară, fără schimbarea domiciliului

Domiciliul desemnează locuința principală, în timp ce reședința corespunde celei în care persoana locuiește temporar. Denumirea uzuală de viză de flotant se referă la mențiunea prin care această a doua adresă este înregistrată în evidențele autorităților.

Un cetățean român poate avea, la un moment dat, un singur domiciliu și/sau o singură reședință. Dacă deține mai multe locuințe, poate alege în care dintre acestea își stabilește domiciliul sau reședința, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005.

Pentru înregistrare contează și numărul persoanelor deja înscrise la adresă. Când evidența națională indică peste zece persoane, o nouă reședință nu mai poate fi înregistrată, cu excepțiile legale privind titularul dreptului locativ asupra imobilului, membrii familiei extinse și persoanele cu situații speciale de găzduire ori îngrijire prevăzute de ordonanță.

Actele trebuie să dovedească adresa și locuirea efectivă

Digi24 arată că solicitantul are nevoie de cerere, de actul său de identitate și de un document care să ateste adresa unde locuiește. Pentru înregistrarea reședinței, dosarul trebuie să conțină:

• Cererea pentru înscrierea reședinței.
• Actul de identitate al solicitantului.
• Un document justificativ pentru adresa locuinței secundare, ales în funcție de situația locativă.
• Declarația pe propria răspundere prin care solicitantul confirmă că locuiește acolo peste 15 zile lunar.

Adresa poate fi justificată cu un act care atestă dreptul de folosință a locuinței. Pentru persoana primită în spațiu, dovada se face prin declarația găzduitorului, alături de documentul justificativ al acestuia.

Printre documentele acceptate se află și extrasul de carte funciară. Acesta trebuie obținut cu maximum 30 de zile înaintea depunerii solicitării.

O altă posibilitate este prezentarea unui document emis de autoritatea locală. Din acesta trebuie să rezulte că solicitantul sau găzduitorul figurează în Registrul agricol cu un imobil destinat locuirii.

Găzduitorul poate da acordul înaintea depunerii cererii

În cazul primirii în spațiu, persoana care găzduiește solicitantul își poate exprima acordul direct la ghișeu, în fața lucrătorului de evidență a persoanelor. Deplasarea sa odată cu solicitantul poate fi înlocuită printr-o declarație dată anterior, cu respectarea condițiilor procedurii.

Potrivit Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor, găzduitorul își poate da acordul și în fața unui notar public din România ori a polițistului competent. În ambele cazuri, declarația trebuie întocmită cu cel mult 90 de zile înainte de depunerea cererii.

Pentru declarațiile făcute în străinătate, la o misiune diplomatică a României ori la un oficiu consular de carieră, intervalul admis înaintea solicitării este de maximum șase luni.

Cererea se depune la ghișeu, iar procedura este gratuită

Solicitarea se depune la serviciul public comunitar local pentru evidența persoanelor competent pentru adresa de reședință. Înregistrarea nu presupune plata unei taxe.

Procedura presupune următoarele etape:

• Solicitantul prezintă la ghișeu cererea și documentele necesare, inclusiv dovada adresei.
• Serviciul verifică actele, analizează solicitarea și o procesează.
• Solicitantul primește documentul care atestă înregistrarea, în forma corespunzătoare actului său de identitate.

Pentru procesarea cererii și înscrierea mențiunii, timpul mediu indicat este de 5 zile calendaristice, iar cel maxim ajunge la 30 de zile calendaristice.

Tipul cărții de identitate determină forma dovezii

Titularii unei cărți electronice de identitate (CEI) sau ai unei cărți de identitate simple (CIS) primesc pe loc o adeverință pentru adresa de reședință înscrisă în registrul național al persoanelor.

Pentru cartea de identitate model 1997, serviciul completează și aplică un autocolant pe document. Titularul revine ulterior la ghișeu ca să ridice actul cu mențiunea înscrisă.

Odată înregistrată reședința, persoana poate solicita online, pe platforma ministerului, un certificat care dovedește adresa. Acesta confirmă datele existente în evidențe, însă nu ține locul procedurii prin care reședința este stabilită sau reînnoită.

Depunerea cererii rămâne o procedură la ghișeu: serviciul de înscriere a reședinței nu primește și nu transmite documente electronic.

Dacă solicitantul este primit în spațiu, declarația găzduitorului se prezintă împreună cu documentul justificativ al acestuia pentru adresa locuinței. Acordul dat înaintea depunerii nu înlocuiește cererea și actul de identitate ale solicitantului.

În cazul folosirii unui extras de carte funciară, termenul de maximum 30 de zile se raportează la data depunerii solicitării. El privește vechimea documentului prezentat pentru dovada adresei, nu perioada pentru care persoana cere înregistrarea reședinței.

Înscrierea reședinței se face potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată și modificată și completată ulterior, și normelor metodologice de aplicare a regulilor privind evidența cetățenilor români, domiciliul și reședința lor, precum și actele de identitate.