Prețurile gazelor explodează cu 30% în Europa. Țițeiul a sărit la 113 dolari
Prețurile europene la gaze au explodat joi dimineață, cu o creștere de aproape 30%, pe fondul escaladării conflictului din Iran. Cotația țițeiului Brent a urmat același trend, depășind pragul de 113 dolari pe baril, în timp ce bursele reacționează la atacurile asupra celor mai mari rafinării din lume.
Bursa europeană, în flăcări
Panica s-a instalat rapid pe piețele europene. Indicele de referință TTF, care stă la baza multor contracte de furnizare, a deschis ședința de tranzacționare cu o creștere de peste 30%, atingând un vârf de 70,70 euro pe MWh. Ulterior, prețul a scăzut ușor, stabilizându-se în jurul valorii de 67 euro pe MWh.
E drept că aceste valori sunt cele mai ridicate de la începutul războiului. Ca să înțelegem mai bine, prețurile sunt acum mai mult decât duble față de nivelul de 32 de euro pe MWh înregistrat înainte de startul conflictului.
Războiul lovește în infrastructura energetică
Iar motivul acestei explozii este cât se poate de clar. Totul a pornit după ce Israelul a atacat zăcământul de gaze South Pars din Iran, cel mai mare din lume. Riposta Teheranului nu a întârziat, provocând „pagube extinse” în jurul terminalului Ras Laffan din Qatar (cea mai mare instalație de gaze naturale lichefiate din lume). În paralel, instalația de gaze Habshan din Emiratele Arabe Unite și-a suspendat complet operațiunile.
Efecte și pe piața americană
V-ați gândit că doar Europa este afectată? Nici vorbă. Valul de șoc s-a propagat rapid și peste ocean. Contractele futures la gazele naturale din SUA, cunoscute ca Henry Hub, au crescut cu 3,4%, ajungând la 3,17 dolari pe milion de unități termice britanice.
Cifrele sunt clare.
Și cotațiile la petrol au urmat aceeași linie. Prețurile țițeiului Brent au crescut cu 4,7%, ajungând la 112,43 dolari pe baril, în timp ce contractele futures pentru combustibilul termic au înregistrat un salt de 5,9%, la 4,45 dolari pe galon.
Avertismente și acuzații pe scena politică
Dar dincolo de cifre, tensiunile politice sunt la cote maxime. Iranul a avertizat deja că situația din Strâmtoarea Ormuz „nu va reveni la starea de dinainte de război”. În același timp, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a sugerat că Israelul ar putea fi implicat în atacurile asupra țărilor din Golf.
De la Washington, Președintele Trump a reacționat dur, afirmând că „NATO face o greșeală foarte prostească, acesta a fost un test important”. Acesta i-a catalogat pe iranieni drept „cei mai răi, după Hitler” și a anunțat că pregătește „ceva” și în Cuba.
Și totuși, problemele s-ar putea să nu se oprească aici. Se vorbește deja despre o viitoare criză alimentară, cauzată de creșterea bruscă a prețurilor la îngrășăminte, domeniu în care Iranul este unul dintre cei mai mari producători mondiali.
