Rădulescu(BNR):Începând cu al doilea trimestru din 2021 vom avea o creştere economică pe care o anticipăm relativ viguroasă
Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate din cadrul Băncii Naționale a României (BNR), a afirmat că România se așteaptă la o expansiune economică „relativ robustă” începând cu al doilea trimestru al anului viitor, chiar dacă primele trei luni nu vor aduce îmbunătățiri semnificative față de perioada actuală.
„Anul 2021 va fi, fără îndoială, unul în care, deși vom începe cu pași mici, anticipăm o creștere economică considerabilă începând cu trimestrul al doilea. Totuși, ne confruntăm cu anumite constrângeri. Am început cu o situație bugetară destul de precară. Din păcate, situația financiară a companiilor nu s-a îmbunătățit semnificativ. Există o deficiență majoră în economie, reprezentată de deficitul de capitalizare, o problemă care persistă de ani de zile. La sfârșitul anului 2019, 35% dintre companii aveau capitaluri negative, iar nevoia de capitalizare era estimată la peste 150 miliarde lei”, a declarat Rădulescu în cadrul videoconferinței regionale ZF BRD Buget 2021.
Rădulescu a subliniat importanța adaptării companiilor la noua realitate economică post-COVID-19, menționând că acest lucru necesită o situație financiară solidă în ceea ce privește lichiditatea și gradul de îndatorare.
„În primele șase luni pentru care avem date, am observat o scădere a cifrei de afaceri cu 4,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Dintre cele 85 de subsectoare analizate, 51 au avut o dinamică negativă, în timp ce 34 au înregistrat creșteri. Două sectoare, turismul și transporturile aeriene, au suferit o reducere de 60%, iar alte 13 sectoare au avut scăderi de cel puțin 20%”, a adăugat el.
Reprezentantul BNR a menționat că România a început de la o situație critică în ceea ce privește bugetul.
„În 2019, am avut cel mai mare deficit de cont curent din regiune, de 4,6%. Comparativ, Bulgaria, care are dobânzi zero, beneficiază de un cont curent pozitiv de 4% și un buget cu surplus de 2,1%. Există o corelație strânsă între condițiile de creditare și acești doi indicatori majori: bugetul și contul curent. România se confruntă cu cele mai dificile condiții de creditare din regiune, având un deficit bugetar structural semnificativ”, a explicat Rădulescu.
De asemenea, el a subliniat că România are rate ale dobânzii pe termen lung mai mari decât celelalte țări din zonă din cauza acestor deficite gemene.
„Este un lucru pozitiv că am reușit să menținem ratingul de țară în zona investment grade, în ciuda deteriorării indicatorilor financiari din acest an. Totuși, trebuie să fim prudenți anul viitor pentru a evita o recesiune mai profundă. Este esențial să ne concentrăm pe redresarea echilibrelor. Ratingul de țară și deficitele nu afectează doar costurile statului, ci și pe toți debitorii, fie că sunt persoane fizice sau companii”, a adăugat el.
Oficialul BNR a menționat că banca centrală a redus ratele dobânzii de politică monetară în trei etape.
„Existau voci care sugerau că ar fi trebuit să le reducem și mai mult. Totuși, trebuie să luăm în considerare și efectele adverse. O scădere drastică a dobânzilor interne nu înseamnă neapărat că România se va împrumuta mai ieftin din afară. De fapt, o astfel de decizie ar putea duce la o relaxare a consumului intern”, a afirmat Rădulescu.
În primele 11 luni ale acestui an, leul a înregistrat o depreciere de 1,9%, în contextul unei inflații mai ridicate decât în zona euro.
„În general, situația este stabilă. Comparând evoluția leului cu monedele din țările vecine, observăm că deprecierea a fost mult mai graduală. Chiar dacă am avut o scădere, aceasta s-a produs lent”, a explicat el.
Rădulescu a concluzionat că „tendințele vor continua în aceeași direcție”, mai ales dacă „vom reuși să stabilizăm deficitul bugetar și să implementăm măsuri clare pentru reducerea acestuia în anii următori”.
„Chiar dacă am fi avut dobânzi mai mici, ar fi existat câștigători și pierzători. În primul rând, am fi pierdut cu toții, deoarece deprecierea cursului ar fi fost mult mai accentuată. Consider că situația actuală este sustenabilă. Chiar și cu un deficit bugetar mare, BNR a intervenit la momentul potrivit, achiziționând titluri de stat de pe piața secundară, ceea ce a stabilizat piața. Acum, nu mai este necesară o astfel de intervenție. Sperăm că lucrurile se vor stabiliza și că nu vom mai avea incertitudini legate de măririle pensiilor. Recent, S&P a realizat o evaluare a țării și ne-a menținut ratingul. Dacă am fi implementat o mărire de 40% a pensiilor, am fi intrat în categoria junk, iar situația ar fi fost mult mai gravă. Cred că am fi avut nevoie de încă cinci ani pentru a ieși dintr-o astfel de criză”, a concluzionat Eugen Rădulescu.
